De ce a fost numit Mircea cel Bătrân astfel, deşi avea 31 de ani când a urcat pe tron? Logofeţii vremii au scris în hrisoave

În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa, acesta fiind unul dintre cei mai importanţi domnitori din istoria ţărilor române. Dar de ce a fost numit Mircea cel Bătrân astfel, mai ales că nu era deloc bătrân atunci când a urcat pe tron?

Mircea cel Bătrân a fost voievodul care a avut o preocupare permanentă pentru organizarea apărării şi consolidării ţării, prin dezvoltarea sistemului militar, înfiinţarea de dregătorii şi construirea unor cetăţi.

De ce a fost numit Mircea cel Bătrân astfel

Mircea cel Bătrân este cunoscut ca un voievod dedicat neîncetat organizării apărării și consolidării Țării Românești. El a investit în dezvoltarea sistemului militar, înființând diverse dregătorii și ridicând cetăți strategice.

Fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, Mircea cel Bătrân s-a născut în anul 1355 şi a urcat pe tron după moartea fratelui său, la 23 septembrie 1386. În documentele oficiale, este menționat sub titulatura de „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”. Istoriografia română îl recunoaște și sub numele de Mircea cel Mare, însă posteritatea îl cunoaşte sub numele de Mircea cel Bătrân.

Numele lui însemna „Mircea cel Vechi” (din bătrâni, din trecut), dar odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial, pentru că numele în sine s-a păstrat neschimbat. Supranumele „cel Bătrân” (în slavonă: starîi) presupune, în general, în limbajul de cancelarie medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume.

Întrucât în Țara Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea. Astfel, deşi a urcat prima dată pe tronul Ţării Româneşti pe când avea vârsta de 31 de ani, domnitorul Mircea a rămas cu acest supranume.

Mircea cel Bătrân: fondatorul primei capitale a Țării Românești

În timpul domniei sale, pe terasa înaltă a râului Ialomița din Târgoviște, Mircea cel Bătrân a ridicat prima reședință domnească. Aceasta era compusă dintr-o casă domnească cu pivniță și parter, o biserică paraclis și un zid de incintă cu două turnulețe de apărare.

Astăzi, ruinele vechii case domnești și ale edificiului religios fac parte din Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, alături de Turnul Chindiei, Biserica Mare Domnească, Biserica Sf. Vineri și ruinele „micului palat” ridicat de Petru Cercel.

Mircea cel Bătrân este recunoscut pentru acordarea statutului de capitală orașului Târgoviște. Istoricul George Coandă explică faptul că, în anul 1396, cavalerul bavarez Hans Schiltberger, care a luptat în bătălia de la Rovine, menționează în cronici că, în drumul său spre Rovine, a trecut prin cele două capitale ale Țării Românești, Argeș și Târgoviște.

De asemenea, Mircea cel Bătrân deține cel mai lung titlu domnesc: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”.

Fosta Cetate de Scaun a Țării Românești, Târgoviște, a fost timp de 350 de ani centrul cultural, comercial și militar al regiunii. De aici se emiteau „actele de domnie” și tot aici se înscăunau sau detronau domnitori celebri.

Cunoscută drept „Cetatea celor 33 de voievozi”, Târgoviște a fost, de fapt, reședința a 40 de voievozi. Această cetate a fost un simbol al puterii și influenței, jucând un rol crucial în istoria și dezvoltarea Țării Românești.