Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit din lume și cel de-al doilea ca lungime, după Nil. Dar puțini știu un lucru inedit despre acest fluviu: nu există poduri peste Amazon.
Așadar, absența podurilor face ca acest fluviu să fie foarte dificil de traversat. Pe întregul său parcurs, nu există niciun pod care să unească cele două maluri ale Amazonului.
Amazonul, situat în America de Sud, este al doilea cel mai lung fluviu din lume. Pe lângă dimensiunile sale impresionante, Amazonul se remarcă printr-un bazin vast de junglă, cascade spectaculoase și cei mai mari delfini de râu din lume. Dar ceea ce îl face cu adevărat unic este ceva ce îi lipsește: podurile. Este cel mai lung fluviu de pe planetă care nu este traversat de niciun pod.
Cu o lungime de peste 6.500 de kilometri, Amazonul curge de la izvoarele sale din Munții Anzi până la delta sa vastă, care se varsă în Oceanul Atlantic. Cei aproximativ 25 de milioane de oameni care trăiesc de-a lungul malurilor sale – fie în orașe mari, fie în sate tribale din Brazilia, Peru și Columbia – au o provocare comună: pentru a ajunge pe celălalt mal, trebuie să folosească o barcă sau un feribot.
Absența unui drum care să traverseze fluviul Amazon creează o ruptură fizică ce împarte aproape în două întregul continent sud-american.[sursa]
De ce nu există poduri peste Amazon?
Pe cea mai mare parte a lungimii sale, fluviul Amazon nu este imposibil de traversat, cel puțin în sezonul uscat. Însă în timpul sezonului ploios, nivelul apei crește cu peste 9 metri, iar porțiuni care în mod normal au doar 5 kilometri lățime pot ajunge la 50 de kilometri în câteva săptămâni. Malurile sale, compuse din sedimente moi, sunt în continuă erodare, iar râul este adesea plin de resturi, inclusiv insule plutitoare de vegetație, cunoscute sub numele de matupás, care pot avea o suprafață de până la 4 hectare. Pentru ingineri, Amazonul reprezintă o provocare aproape imposibilă.
Totuși, principalul motiv al lipsei podurilor este mult mai simplu: bazinul Amazonului are foarte puține drumuri care ar putea fi conectate între ele. În afara câtorva orașe mari, pădurea tropicală densă este slab populată, iar fluviul însuși servește drept „autostradă” pentru locuitorii regiunii. De exemplu, Macapá, un oraș cu o populație de aproximativ jumătate de milion de oameni, situat pe malul nordic al deltei Amazonului, nu are niciun drum care să-l lege de restul Braziliei. Dacă închiriezi o mașină acolo, singura direcție în care poți merge este spre nord, către Guyana Franceză.[sursa]
În trecut, traficul de feriboturi între Manaus și orașul vecin Iranduba era lent și din ce în ce mai aglomerat, iar traversarea putea costa până la 30 de dolari de persoană. Pentru a rezolva această problemă, în anul 2010, Brazilia a construit un pod suspendat de peste 3 kilometri care leagă cele două orașe.
Cu toate acestea, podul nu traversează cursul principal al Amazonului, ci Rio Negro, cel mai mare afluent al său. Chiar și așa, acest pod a fost un eveniment istoric – primul din întregul sistem hidrografic al Amazonului – și a fost întâmpinat cu entuziasm de localnici.
Astfel, proiectele de infrastructură, precum poduri și autostrăzi în zona Manaus, sunt privite cu scepticism de ecologiști. În trecut, construirea drumurilor în Amazon a fost adesea primul pas spre defrișare, o problemă majoră pentru pădurea tropicală și pentru ecosistemele pe care aceasta le susține.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
