Ai simțit vreodată un sentiment brusc de neliniște la vederea unui raft gol în supermarket, chiar dacă nu căutai produsul respectiv? Nu ești singurul. O nouă cercetare dezvăluie că simpla vedere a spațiilor goale pe rafturi poate provoca anxietate, indiferent dacă intenționai sau nu să cumperi articolul lipsă.
Evenimente recente, precum pandemia COVID sau diverse crize de aprovizionare, au făcut ca rafturile goale să devină o imagine comună, adesea asociată în media cu panica și cozile lungi. Un studiu recent a explorat modul în care consumatorii reacționează emoțional la stocurile epuizate și a descoperit că creierul poate interpreta spațiul gol ca pe un semnal de avertizare. Se pare că este o formă de condiționare emoțională: după ce au văzut rafturi goale în perioade stresante, oamenii încep să le asocieze cu sentimente de anxietate.
Astfel, chiar și pentru persoanele care doar se plimbă prin magazin, vederea unui stoc epuizat le poate induce o stare de neliniște.
Rafturile goale din supermarketuri stârnesc anxietate: un răspuns declanșat de semnal, nu de produs
Una dintre cele mai surprinzătoare constatări ale studiului este că anxietatea nu este legată de un produs anume. Un cumpărător se poate simți stresat văzând un raft gol de conserve, chiar dacă el căuta pâine. Răspunsul emoțional este declanșat de semnalul vizual al penuriei în sine, nu de inconvenientul real.
Cercetări anterioare au arătat că simpla mediatizare a lipsei de produse poate crea un sentiment de urgență și teama de a pierde ceva (FOMO), chiar și atunci când consumatorii nu sunt afectați direct. Aceasta înseamnă că oamenii reacționează la ideea de penurie, o schimbare subtilă, dar puternică, în modul în care percep spațiile comerciale.
Țări diferite, reacții diferite
Studiul a comparat, de asemenea, reacțiile cumpărătorilor din Marea Britanie și Mexic, descoperind diferențe notabile. Folosind o metodă de măsurare a anxietății de moment, cercetătorii le-au prezentat participanților imagini aleatorii cu rafturi pline sau goale.
Cumpărătorii britanici au înregistrat o creștere de aproximativ 11% a nivelului mediu de anxietate atunci când au fost expuși la imagini cu rafturi goale. În contrast, consumatorii mexicani nu au avut nicio reacție detectabilă.
Diferența pare să provină din experiențele istorice. În Marea Britanie, penuriile bruște și dramatice din timpul Brexitului și pandemiei COVID sunt fenomene noi, iar un raft gol poate fi o amintire a incertitudinii trăite recent. Nivelul mediu de anxietate în Marea Britanie a crescut rapid în prima parte a anului 2020, conform cifrelor oficiale.
Pe de altă parte, deși Mexicul a fost grav afectat de perturbări ale lanțului de aprovizionare în timpul epidemiei de gripă porcină din 2009, au trecut 16 ani de atunci. Se pare că asocierea dintre evenimentul traumatic și rafturile goale s-a atenuat în timp, făcându-i pe mexicani mai puțin predispuși să interpreteze stocurile epuizate ca pe un semn de pericol.
O soluție vizuală pentru o problemă psihologică
Mediul înconjurător ne afectează în moduri subtile. Supermarketurile nu sunt doar spații funcționale, ci și medii care ne influențează starea de spirit prin amenajare, iluminat și chiar prin starea rafturilor.
Pentru a contracara anxietatea cumpărătorilor, o soluție practică ar putea fi ca supermarketurile să acopere rafturile goale cu imagini ale acestora pline. Acest truc vizual ar putea contribui la reducerea anxietății și la crearea unei atmosfere mai plăcute. Deși pare o schimbare minoră, ar putea face o diferență semnificativă pentru cumpărătorii sensibili la semnele de lipsă.
Cercetarea subliniază modul în care experiențele cotidiene, precum cumpărăturile, pot avea un impact psihologic. Așadar, data viitoare când vederea unui raft gol îți provoacă o strângere de inimă, amintește-ți că nu este vorba doar despre produsele lipsă. Este vorba despre modul în care creierul tău a învățat să reacționeze.
O amintire recentă și în România?
Acest fenomen nu este deloc străin publicului din România. Mulți își amintesc cu claritate imaginile din martie 2020, de la începutul pandemiei COVID-19, când supermarketurile s-au confruntat cu o cerere fără precedent. Rafturile goale de la făină, mălai, ulei, drojdie sau dezinfectanți au devenit un simbol al incertitudinii colective. Chiar dacă fenomenul a fost de scurtă durată, acea experiență a creat o puternică asociere emoțională între rafturile goale și starea de alertă, exact mecanismul de condiționare descris în studiu.
