Un detaliu ascuns într-o frescă din Capela Sixtină, o faimoasă operă a lui Michelangelo, pare să descrie o boală mortală modernă, lucru care ar putea schimba istoria acestei maladii.
De secole, mulțimi de credincioși și curioși au privit cu admirație tavanul Capelei Sixtine, fascinantele scene din Geneză fiind capodopera lui Michelangelo Buonarroti. Printre cele peste 300 de figuri pictate, însă, un detaliu tulburător a rămas aproape complet neobservat: una dintre aceste figuri pare să poarte semnele unei boli fatale.
Un detaliu terifiant într-o operă a lui Michelangelo
O echipă internațională de experți a descoperit că sânul unei femei, reprezentată în al doilea panou al bolții, prezintă semne clare ale unui cancer mamar în stadiu avansat. Analiza sugerează că Michelangelo nu doar că ar fi recunoscut boala, dar ar fi ales intenționat să o includă în compoziția sa.
Această concluzie, bazată pe colaborarea între istorici de artă, medici și geneticieni, explorează atât diagnosticul imaginii, cât și motivele artistului pentru reprezentarea unei astfel de afecțiuni într-o scenă inspirată de Potopul biblic.
O capodoperă care a transcens timpul
Lucrările la tavanul Capelei Sixtine, comandate de Papa Iulius al II-lea, au început în anul 1508 și au durat patru ani. Michelangelo, atunci în vârstă de 30 de ani și deja un sculptor renumit, a acceptat cu reticență această sarcină titanică. De-a lungul procesului, și-a folosit cunoștințele excepționale de anatomie pentru a crea detalii de o acuratețe extraordinară.[sursa]
Această măiestrie artistică face improbabil ca deformarea observată la sânul stâng al uneia dintre figuri să fie doar o eroare sau o neglijență. Mai degrabă, pare să fie o intenție bine calculată.
Semnele bolii ascunse în detalii
Figura femeii din scena Potopului biblic pare, la prima vedere, doar un alt corp din mulțimea ce încearcă să scape de apele nimicitoare. Totuși, detaliile trădează o poveste mai profundă. Albastrul eșarfei sale sugerează statutul de femeie căsătorită, în timp ce gestul mâinii, indicând spre pământ, prefigurează moartea iminentă – „întoarcerea în țărână.”
Experții medicali au remarcat, însă, ceva și mai specific: sânul stâng al femeii, afectat de vârstă și maternitate, prezintă caracteristici asociate cancerului mamar avansat. Pielea din jurul areolei arată semne de retracție, iar subtile umflături sunt vizibile în partea superioară a sânului și lângă axilă. Dacă acest detaliu ar fi parte dintr-un caz medical modern, diagnosticul ar fi clar – cancer mamar într-un stadiu terminal.
Comparând această figură cu celelalte personaje din frescă, echipa de cercetători a observat că detaliile sunt unice și clar intenționate. Spre deosebire de alte reprezentări ale sânilor, care reflectă un stil generalizat, deformarea de la sânul stâng al acestei femei este precisă și distinctă.
Mai mult, apariția cancerului mamar la o persoană relativ tânără ar putea fi explicată genetic. Genele cu risc ridicat pentru cancer, precum cele identificate în mod modern, existau și în Europa secolelor trecute. Este posibil ca Michelangelo, cunoscut pentru observația sa meticuloasă a corpului uman, să fi întâlnit cazuri de cancer mamar în viața sa și să fi folosit această cunoaștere pentru a conferi autenticitate și simbolism figurii.
Simbolism sau o poveste medicală?
Deși scopul exact al acestei reprezentări rămâne subiect de dezbatere, concluziile cercetătorilor sunt clare: detaliile nu sunt întâmplătoare. Fie că a fost o alegorie despre fragilitatea umană sau o încercare de a reflecta realitatea medicală a timpului său, acest detaliu demonstrează profunzimea gândirii artistice a lui Michelangelo.
Această descoperire ne aduce mai aproape de complexitatea operei și de modul în care arta poate transcende esteticul, oferind indicii despre viața, cunoașterea și perspectivele asupra mortalității în Renaștere.
De-a lungul secolelor, tavanul Capelei Sixtine a fost supus multor intervenții pentru a păstra frumusețea și detaliile operei lui Michelangelo. O restaurare majoră, efectuată la sfârșitul secolului al XX-lea, a scos la lumină culorile vii și finețea liniilor originale. Comparând fotografiile realizate înainte și după restaurare, cercetătorii au confirmat că forma și nuanța figurilor, inclusiv a sânului deformat ce sugerează un cancer mamar, nu au fost alterate semnificativ în timp.[sursa]
O înțelegere profundă a corpului uman
Michelangelo, sculptor și pictor desăvârșit, nu era străin de detaliile anatomiei. Începând din adolescență, a participat la disecții, un exercițiu rar pentru un artist din Renaștere. Această practică i-a oferit o înțelegere extraordinară a funcționării mecanice a corpului uman, pe care a transpus-o în operele sale.
Cu toate acestea, cercetătorii resping ipoteza că Michelangelo ar fi copiat fidel patologia unui model viu diagnosticat cu cancer mamar sau că ar fi lucrat cu modele masculine cu anatomie inexactă. Într-un articol publicat în jurnalul ştiinţific The Breast, echipa de cercetare subliniază: „Michelangelo nu a recurs la modele vii atunci când a ilustrat povestea Genezei. Scenele nu sunt portrete realiste, ci compoziții idealizate inspirate de Biblie, cu figuri și trăsături conceptuale.”[studiu]
Aceasta nu ar fi singura dată când Michelangelo a reprezentat o deformare anatomică ce ar putea sugera boala. Mai târziu, sculptura sa intitulată Noaptea, realizată pentru mormântul lui Giuliano de’ Medici, include o figură feminină cu un sân deformat similar. În anul 2000, această sculptură a captat atenția oncologilor, care au interpretat-o ca pe o posibilă aluzie la cancerul mamar.
Dar de ce ar fi inclus Michelangelo astfel de detalii? Cercetătorii sugerează că reprezentarea subtilă a bolii are o încărcătură simbolică profundă: „Probabilul cancer mamar poate fi văzut ca o întruchipare a impermanenței vieții și ca o pedeapsă, în concordanță cu temele biblice despre păcat și consecințele sale.”
Pentru secole întregi, acest detaliu care sugerează o boală mortală a fost ignorat, trecut cu vederea de mulți dintre cei care au admirat tavanul Capelei Sixtine. Însă, dincolo de simbolistica religioasă, această descoperire demonstrează încă o dată geniul lui Michelangelo. Prin înțelegerea sa profundă a anatomiei umane și abilitatea de a împleti arta cu simbolismul, Michelangelo a creat o operă care continuă să fascineze și să provoace interpretări noi chiar și după cinci secole.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
