Dezinformarea este mai mult decât un fenomen al rețelelor sociale, este o strategie politică. O nouă cercetare susține că dezinformarea nu este doar un produs al mediului digital, ci un instrument strategic utilizat de anumite grupuri politice.
Cine este responsabil pentru crearea și răspândirea dezinformării? Din anul 2016, acest subiect a devenit o preocupare majoră atât în sfera publică, cât și în mediul academic. Rețelele sociale au fost adesea acuzate că facilitează proliferarea informațiilor false. Cu toate acestea, un nou studiu propune o perspectivă diferită: dezinformarea este, de fapt, o strategie politică folosită de partidele populiste radicale de dreapta.
Dezinformarea ca armă politică
Interesul pentru fenomenul dezinformării a explodat în urma evenimentelor din 2016, precum Brexit și alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA. Publicul, cercetătorii și politicienii au început să se teamă că informațiile false ar putea submina democrația și eroda încrederea în instituții-cheie, precum mass-media și știința. Aceste preocupări au generat un val de studii care au încercat fie să combată dezinformarea, fie să înțeleagă mecanismele prin care aceasta se răspândește.
Inițial, cercetările s-au concentrat pe rețelele sociale, considerându-le un mediu propice pentru crearea unui ecosistem informațional în care pot prolifera conținuturi de slabă calitate.[sursa]
Totuși, studii recente arată că numărul celor care cred efectiv în informații false este mai mic decât se presupunea. Mai degrabă, dezinformarea este perpetuată de anumite grupuri electorale, ceea ce sugerează că nu este doar un fenomen spontan al social media, ci un instrument utilizat strategic.
„Primele cercetări au considerat dezinformarea drept o problemă a rețelelor sociale, cu povești false care se răspândesc virulent în mediul online. Însă constatările noastre arată că dezinformarea nu este universală sau o caracteristică generală a ecosistemului media. Mai degrabă, aceasta este asociată în mod specific cu partidele populiste radicale de dreapta, care o folosesc ca strategie politică pentru a obține avantaje electorale semnificative.”, a explicat Dr. Petter Törnberg de la Universitatea din Amsterdam.[sursa]
Analiza a 32 de milioane de tweet-uri
În noul lor studiu, Dr. Petter Törnberg și Dr. Juliana Chueri de la Vrije Universiteit Amsterdam au analizat 32 de milioane de tweet-uri publicate de parlamentari din 26 de țări, pe parcursul a șase ani și mai multe cicluri electorale. Cercetătorii au corelat aceste date cu informații despre partidele politice, alegeri, guverne și indicatori ai nivelului democratic, utilizând bazele de date Parlgov și V-Dem. De asemenea, au comparat rezultatele cu datele de pe site-urile de fact-checking și lista Wikipedia Fake News, identificând modele specifice de dezinformare legate de ideologiile politice.
Rezultatele studiului arată că populismul radical de dreapta este principalul predictor al răspândirii dezinformării. În mod surprinzător, nici populismul de stânga, nici politica de dreapta în general nu au fost corelate în mod semnificativ cu acest fenomen.
Törnberg și Chueri concluzionează că dezinformarea nu este o caracteristică a populismului în general și nici nu este specifică tuturor partidelor de dreapta. Mai degrabă, ea este asociată în mod clar cu populiștii radicali de dreapta, care o utilizează în mod deliberat pentru a influența opinia publică și pentru a obține avantaje electorale.
Dezinformarea și populismul radical de dreapta: o strategie deliberată
„Lucrările teoretice anterioare au susținut că dezinformarea este o expresie a anti-elitismului mișcărilor populiste, adesea asociată cu politica post-adevăr. Cu toate acestea, noul nostru studiu arată că adevărata forță motrice din spatele campaniilor de dezinformare sunt ideologiile excluzive și ostilitatea populismului radical de dreapta față de instituțiile democratice.”, explică Dr. Petter Törnberg.
Spre deosebire de populiștii radicali de dreapta, populiștii de stânga pun accent pe nemulțumirile economice și promovează democrația participativă. În acest context, dezinformarea nu joacă un rol central în strategiile lor de comunicare. În schimb, populiștii radicali de dreapta își axează discursul pe nemulțumiri culturale și opoziția față de normele democratice, un teren fertil pentru utilizarea dezinformării ca instrument politic.
Populiștii radicali de dreapta nu doar folosesc dezinformarea, ci au reușit să construiască și să exploateze ecosisteme media alternative care le amplifică mesajele. „Acestea variază de la site-uri de știri online și bloguri la televiziune și radio, reconfigurate pentru a răspunde narațiunilor populiste.”, a explicat Törnberg.
Astfel de platforme alternative nu doar că le consolidează mesajele, ci creează și un sentiment de comunitate în rândul adepților. Mai mult, oferă o contra-narațiune puternică, menită să conteste discursul promovat de mass-media tradițională. Prin amplificarea vocilor marginale, aceste ecosisteme contribuie la ascensiunea politică a mișcărilor populiste radicale de dreapta.
O criză de legitimitate democratică
Pentru Törnberg și Dr. Juliana Chueri, valul recent de dezinformare și ascensiunea populismului radical de dreapta reflectă o criză mai profundă a legitimității instituțiilor democratice. Creșterea inegalității, nemulțumirea față de consensul neoliberal și influența tot mai mare a elitelor economice au subminat încrederea publică, creând un teren propice pentru manipulare.[studiu]
Cercetătorii susțin că această criză trebuie abordată urgent pentru a proteja democrația. „Exploatând scăderea încrederii în instituții și folosindu-se de ecosistemele media alternative, populiștii radicali de dreapta utilizează dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democrațiile și a obține avantaje politice.”, a avertizat Törnberg.
„Constatările noastre subliniază necesitatea ca factorii de decizie politică, cercetătorii și publicul să înțeleagă și să contracareze această dinamică interconectată dintre dezinformare și populismul radical de dreapta.”, a conchis el.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
