Dimitri Mendeleev a descoperit tabelul periodic al elementelor într-un vis. A mai avut o invenţie surprinzătoare

În anul 1869, chimistul rus Dimitri Mendeleev a dobândit recunoaștere mondială după ce a realizat ceea ce predecesorii săi încercaseră fără succes timp de peste un secol: a organizat, pentru prima oară, elementele chimice într-un tabel, cunoscut astăzi sub numele de tabelul periodic al elementelor.

„Omul care a adus legea și ordinea în chimie”, cum a fost numit în anul 1971 de publicația UNESCO Courier, a transformat această disciplină dintr-o preocupare haotică într-o știință modernă. Însă, deși realizarea sa a fost rezultatul a mii de ore de cercetare și muncă asiduă, puțini știu că ideea revoluționară a tabelului periodic i-a fost „revelată” lui Mendeleev într-un vis.

Copilăria lui Dimitri Mendeleev: o luptă cu sărăcia

Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834, în Siberia, fiind cel mai mic dintre cei 17 copii ai familiei. Tatăl său, Ivan, a fost profesor de artă, politică și filosofie, dar și-a pierdut locul de muncă după ce a orbit. Mama sa, Maria, provenea dintr-o familie de comercianți și a fost nevoită să devină singurul susținător al familiei, lucrând într-o fabrică de sticlă pentru a-și întreține copiii.

În anul 1847, când Dimitri avea doar 13 ani, tatăl său a murit, iar doi ani mai târziu, un incendiu a distrus fabrica de sticlă în care lucra mama sa. Hotărâtă să asigure un viitor mai bun pentru fiul ei, Maria a străbătut Rusia, căutând o universitate care să-l accepte. Deși Universitatea din Moscova l-a refuzat, Dimitri a fost în cele din urmă admis la Universitatea din Sankt Petersburg.^[sursa]

Primii pași în știință

Mendeleev și-a început cariera academică publicând primele sale lucrări științifice la doar 20 de ani. La vârsta de 26 de ani, a participat la prima conferință internațională de chimie, iar zece ani mai târziu, a devenit profund interesat de clasificarea celor 56 de elemente cunoscute la acel moment. Aceasta era o problemă pe care niciun chimist nu reușise să o rezolve până atunci.

De la mijlocul anilor 1700, chimiștii descoperiseră mai multe elemente, însă, în absența unui sistem coerent de clasificare, savanții utilizau o varietate de simboluri și abrevieri. Nu exista un limbaj comun și niciun sistem de organizare recunoscut pe scară largă.

Visul lui Mendeleev și nașterea tabelului periodic

Dimitri și-a concentrat toate eforturile în încercarea de a organiza elementele în funcție de proprietăți similare, căutând un tipar clar. Cu toate acestea, realizarea sa extraordinară nu a fost doar rodul cercetării intense, ci și al unui moment revelator de inspirație, venită din ceea ce scriitorul T. S. Eliot a numit „incubarea ideilor”.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1869, după o zi obositoare de muncă, Mendeleev a adormit și a avut un vis în care a „văzut” tabelul periodic al elementelor. Potrivit romanului Visul lui Mendeleev: în căutarea elementelor, scris de Paul Strathern, chimistul a descris acest moment extraordinar în scrisorile și jurnalele sale:

„În timp ce își îndrepta din nou atenția asupra greutăților atomice, Mendeleev a observat brusc un tipar. Anumite proprietăți păreau să se repete la intervale regulate. Simțea că a descoperit ceva, dar tiparul părea uneori să se destrame. În ciuda acestui fapt, era convins că se află pe punctul de a face o descoperire majoră. Apoi, obosit, și-a aplecat capul și a adormit, visând întregul tabel.”

Visele sunt considerate manifestări ale proceselor cognitive care organizează și consolidează informațiile acumulate în timpul zilei. În mintea lui Mendeleev, chestiunea care-l frământa era cum să creeze un sistem de clasificare pentru elemente.

„Sistemul prindea formă în mintea mea, dar nu puteam să-l descriu”, mărturisea el. Cu ajutorul visului, întreaga schemă i s-a revelat. „Am visat un tabel în care toate elementele se potriveau. Imediat ce m-am trezit, am notat totul pe o foaie de hârtie”, a scris el în jurnalul său.^[sursa]

Prezentarea tabelului periodic

Tabelul periodic creat de către Mendeleev a fost prezentat comunității științifice pe 6 martie 1869 și a devenit cunoscut drept „tabelul lui Mendeleev”. În el, elementele chimice erau organizate pe baza greutăților atomice, a configurațiilor electronice și a altor proprietăți recurente.

Elementele din tabel erau grupate în funcție de similitudinile chimice, iar cele din aceeași grupă prezentau proprietăți asemănătoare. Elementele din partea stângă a tabelului erau metale, în timp ce cele din dreapta erau nemetale. Potrivit Khan Academy, Mendeleev a prezis, de asemenea, proprietățile unor elemente necunoscute la acea vreme, care urmau să completeze golurile din tabel. Descoperirile ulterioare ale galiului (1875) și germaniului (1886) au confirmat multe dintre predicțiile sale.

Cu timpul, tabelul periodic al lui Mendeleev a fost extins și rafinat, pe măsură ce noi elemente au fost descoperite. Tabelul periodic modern, care cuprinde 118 elemente, continuă să fie un instrument esențial în chimie, fizica nucleară și multe alte domenii științifice.

De asemenea, savantul rus a făcut cercetări asupra densității gazelor la Paris, și, mai apoi, a lucrat cu chimistul german Robert Bunsen și cu fizicianul Gustav Robert Kirchhoff la Heidelberg, făcând cercetări în domeniul chimiei.

Pionier al industriei petroliere din Rusia

După ce și-a prezentat tabelul periodic, Mendeleev a devenit unul dintre cei mai respectați oameni de știință ai vremii. În ciuda faptului că a fost o personalitate științifică marcantă a timpului său, onorat de foarte multe organizații științifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu suspiciune, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universității din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. În anul 1893, a fost numit director al Biroului de Metrologie, post pe care l-a ocupat până la sfârșitul vieții.

Mendeleev a contribuit, de asemenea, la industria petrolieră. Savantul a studiat compoziția țițeiului și a jucat un rol esențial în fondarea primei rafinării petroliere din Rusia, adăugând astfel o altă realizare majoră la impresionanta sa carieră.

În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al votcii rusești, cu 40% alcool.

Dimitri Mendeleev a murit de gripă, la 73 de ani, în data de 2 februarie 1907, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleviu. De asemenea, un crater de pe Lună îi poartă numele. Numele său a fost dat Institutului Național de Metrologie din Sankt Petersburg.