Doar un anumit tip de „antrenament cerebral” reduce riscul de demență – și nu este cel la care te-ai aștepta

Vrei să-ți păstrezi mintea ascuțită pe măsură ce îmbătrânești? Ei bine, s-ar putea să vrei să lași deoparte jocurile de memorie și să te concentrezi pe viteză. Un studiu masiv, desfășurat pe parcursul a două decenii, a scos la iveală un detaliu fascinant: doar exercițiile cognitive care implică procesarea rapidă a informațiilor par să ofere o protecție reală împotriva bolii Alzheimer și a altor forme de demență.

În timp ce antrenamentele bazate pe memorare sau raționament logic sunt adesea promovate ca „hrană pentru creier”, cercetarea sugerează că acestea nu au, de fapt, niciun efect asupra riscului de a dezvolta demență pe termen lung.

Săptămâni de antrenament cerebral, decenii de protecție

Studiul, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, a monitorizat 2.021 de participanți cu vârsta de peste 65 de ani. Aceștia au fost împărțiți în patru grupuri distincte pentru a testa diferite abordări: un grup pentru antrenamentul vitezei (unde trebuiau să-și împartă atenția între mai multe sarcini simultan), un grup pentru memorie (folosind tehnici mnemonice), unul pentru raționament (identificarea tiparelor) și un grup de control.

Participanții au efectuat doar 10 sesiuni de antrenament, a câte 60-75 de minute, pe parcursul a câteva săptămâni. Rezultatele, evaluate după 20 de ani, sunt uluitoare.

Date fascinante despre antrenamentul creierului și prevenirea demenței

Specificație	Detaliu de impact (știință pură)
🚀 „Pilula” de viteză	Doar antrenamentul vitezei de procesare a redus riscul de demență; jocurile de memorie au avut efect zero.
⏳ Eficiență record	Doar 10 sesiuni de antrenament (aprox. 12 ore) au oferit protecție cognitivă pentru următorii 20 de ani.
🛡️ Scutul anti-demență	Participanții care au făcut sesiuni de consolidare au avut un risc cu 25% mai mic de diagnostic.
🧠 Mecanismul secret	Secretul stă în adaptabilitate: exercițiul se reseta mai rapid pe măsură ce creierul devenea mai performant.
🧬 Factorul genetic	Studiul a demonstrat că aceste exerciții funcționează indiferent de etnie, un pas uriaș pentru generalizarea tratamentului.
🎮 Verdict: jocuri video	Jocurile comerciale actuale sunt adesea prea „ușoare”; pentru rezultate, antrenamentul trebuie să fie dificil și inconfortabil.

„Dacă ai făcut parte din grupul de antrenament de viteză și ai participat la sesiunile de consolidare, ai avut un risc cu 25% mai mic de a fi diagnosticat cu demență până la finalul studiului”, a explicat Marilyn Albert, neuroștiințifică la Universitatea Johns Hopkins și coautoare a studiului. În schimb, grupurile care s-au concentrat pe memorie sau raționament au prezentat aceleași rate de demență ca și grupul care nu a făcut niciun exercițiu.

Pot jocurile video să ne salveze creierul?

Descoperirea a stârnit imediat o întrebare logică: am putea transforma aceste exerciții în jocuri video distractive? Art Kramer, psiholog la Universitatea Northeastern, sugerează că, teoretic, acest lucru este posibil. Totuși, el avertizează că piața este deja inundată de produse care fac promisiuni ce depășesc cu mult datele științifice reale.

Marilyn Albert este ceva mai sceptică în ceea ce privește „gamificarea” procesului. „Antrenamentul vitezei de procesare nu este foarte distractiv. Este dificil”, a declarat ea. Secretul succesului în acest studiu a fost adaptabilitatea: exercițiile deveneau tot mai rapide și mai complexe pe măsură ce utilizatorul se îmbunătățea, forțând creierul să se adapteze constant. Această presiune continuă a lipsit în cazul exercițiilor de memorie și raționament.

De ce este acest studiu un pas uriaș înainte?

Un aspect crucial al cercetării a fost diversitatea participanților. Un sfert dintre aceștia proveneau din grupuri minoritare, inclusiv persoane de culoare și hispanici, care prezintă statistic un risc mai ridicat de demență. Această reprezentare face ca rezultatele să fie mult mai relevante pentru populația generală.

În prezent, nu există un „leac magic” pentru Alzheimer. Deși unele medicamente pot încetini declinul cognitiv, ele sunt departe de a fi soluții definitive. De aceea, prevenția rămâne cea mai bună armă.

Ce urmează?

Cercetătorii vor acum să vadă exact ce se întâmplă în interiorul craniului. Următorul pas implică utilizarea scanărilor RMN pentru a observa modul în care aceste exerciții modifică anatomia creierului. Kramer a sugerat chiar studii pe modele animale pentru a identifica factorii genetici implicați.

Până când antrenamentul cerebral va deveni o prescripție medicală standard, experții ne reamintesc că există și alte metode confirmate pentru a reduce riscul: activitatea fizică regulată și menținerea tensiunii arteriale sub control. Dar ideea că doar câteva săptămâni de „viteză mentală” te pot proteja timp de 20 de ani oferă o nouă perspectivă plină de speranță în lupta împotriva neurodegenerării.