Drama care i-a marcat destinul doamnei Elena, soţia domnitorului Matei Basarab

Doamna Elena, soția domnitorului Matei Basarab, a fost o ferventă susținătoare a culturii și bisericii. În același timp, ea și-a sprijinit fratele, pe Udrişte Năsturel, un scriitor și traducător de renume în epoca sa.

Născută în anul 1598, în familia nobilă a postelniciului Radu Năsturel și a Despinei, descendentă a vestitului voievod Mihai Viteazul, Doamna Elena, născută Elina Năsturel Herescu, a beneficiat de o educație aleasă. A stăpânit limbile slavonă și greacă și a manifestat un interes deosebit pentru artă, istorie și literatură. Copilăria și-a petrecut-o la Fierești, într-un palat somptuos ridicat de tatăl ei, inspirat de arhitectura franceză.

„În anul 1612, la vârsta de numai 14 ani, Elena este măritată de părinţi cu aga Matei, la acea vreme un boier din Brâncoveni, din neamul lui Neagoe Basarab. Între cei doi miri era o diferenţă considerabilă de vârstă – de 19 ani. Însă s-au înţeles foarte bine şi chiar s-au iubit. Elena i-a insuflat soţului dragostea faţă de biserică, artă şi literatură.”, a scris istoricul Arina Avram în volumul „Femei celebre din România“.^[sursa]

Soţia domnitorului Matei Basarab, la conducerea ţării

În anul 1632, Doamna Elena a demonstrat o remarcabilă abilitate de a gestiona crizele. Cu soțul ei plecat la Constantinopol pentru a obține confirmarea domniei, ea a rămas în țară, unde situația a devenit rapid tensionată. Turcii, profitând de absența domnitorului, au comis diverse abuzuri, iar Rakoczi din Ardeal, creditorul domnului, a solicitat rambursarea urgentă a împrumutului. În ciuda acestor provocări, Doamna Elena a reușit să mențină ordinea și stabilitatea în țară.

Între timp, la Constantinopol, Matei Basarab s-a confruntat și el cu dificultăți majore. Acuzat de trădare de către Radu Vodă, a fost închis. După ce și-a cumpărat libertatea cu aur, a reușit să se întoarcă triumfător la București pentru a-și continua domnia.

Promovarea culturii

Doamna Elena a fost, de asemenea, o susținătoare ferventă a culturii. A ctitorit biserici la Fierești și Negoiești și a avut o pasiune deosebită pentru țesut și broderie.

„A sprijinit literatura română, care la acea vreme lua naştere. Matei Basarab, în Ţara Românească, şi Vasile Lupu, în Moldova, au introdus tiparul. Totodată, au introdus limba română în biserică şi au elaborat legi în româneşte. Udrişte Năsturel Herescu, fratele cel mic al Elenei, a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori şi traducători în acele vremuri. Colaboratorul acestuia era însăşi Doamna Elena. Îl ajuta la traduceri şi plătea pentru tipărirea cărţilor. A ajutat la traducerea cărţii „Imitaţia lui Hristos“, pe care a tipărit-o la 15 aprilie 1547. De asemenea, a lucrat la redactarea «predosloviei lui Udrişte»“, a mai menţionat Arina Avram. 

Drama din familia domnitoare

Elena a dat naștere unui singur copil, un băiețel, care a murit foarte tânăr. Îndurerată, s-a atașat de fiul lui Udriște, pe care l-a și botezat. După moartea prematură a cumnatei sale, Elena l-a înfiat pe nepotul Mateiaș. Din păcate, soarta i-a fost din nou potrivnică, iar Mateiaș s-a stins din viață la doar 17 ani. Moartea fiului adoptiv a afectat-o profund.

Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a ambiționat să-și vadă fiul domnind în Muntenia, pentru a-și extinde controlul asupra ambelor principate. Astfel, cele două țări românești au ajuns să se confrunte. Vasile Lupu a invadat Țara Românească de mai multe ori. În bătălia de la Finta, din anul 1653, Matei Basarab a ieșit victorios, dar grav rănit. La 70 de ani, corpul său era slăbit.

Doamna Elena i-a trimis o scrisoare principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi, solicitând ajutorul medicului său polonez, pretinzând că are nevoie de tratament pentru doi boieri răniți, nu pentru soțul ei. Medicul polonez nu a reușit să-l însănătoșească pe Matei Basarab, ci chiar a încercat să-l ucidă, fiind tocmit de boierii care îl doreau înlăturat de pe tron.

Sfârșitul doamnei Elena și al soțului ei

Serdarul Constantin a provocat o revoltă, profitând de starea critică a domnitorului. Mercenarii sârbi, nemulțumiți de lefurile lor, au fost instigați de Constantin, care le-a spus că visteria este plină, dar banii sunt reținuți de boieri. În timpul revoltei, mai mulți înalți dregători au fost uciși. Revolta a fost înăbușită după câteva luni cu ajutorul principelui Rakoczi.

În urma acestor evenimente, Doamna Elena s-a îmbolnăvit și s-a stins din viață. Aflat la pat, Matei Basarab nu a putut să o însoțească pe ultimul drum.

„Este înmormântată în biserica domnească din Târgovişte. Pe piatra rece de mormânt pusese să fie inscripţionat pentru vecie numai că au trăit împreună «de două ori douăzeci de ani». Matei Basarab este înmormântat alături de Doamna Elena în 1654. După profanarea mormintelor de către seimenii răsculaţi din oastea sa, osemintele domnitorului au fost strămutate la Mănăstirea Arnota, din Vâlcea.”, a mai scris Arina Avram.

Matei Basarab a ridicat de la temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Șistov. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc.