Drumul Mătăsii ar putea fi mai vechi cu mii de ani decât s-a crezut până acum

Drumul Mătăsii ar putea fi mai vechi decât ne imaginam. Legendara rută antică reprezintă una dintre cele mai faimoase și mai importante rute comerciale din istoria Terrei, însă un nou studiu sugerează că această rețea străveche de drumuri care traversează Asia își are rădăcinile în trasee care datează de mult mai departe decât se credea.

Drumul Mătăsii a reprezentat o rețea de drumuri care lega marile orașe și centrele comerciale dintre Asia și Europa începând din jurul anului 200 î.Hr. şî până în secolul al XIV-lea. Însă noi cercetări sugerează că oamenii care au stabilit primele rute celebre au avut origini mult mai umile decât au presupus odată istoricii.^[sursa]

Drumul Mătăsii ar putea fi mai vechi cu mii de ani decât se credea până acum

Antropologul Michael Frachetti de la Universitatea Washington din St. Louis a declarat pentru International Business Times: „Greșeala frecventă atunci când se discută despre Drumurile Mătăsii este aceea de a le vedea ca pe un proiect lansat de state puternice, când, de fapt, a fost un proces dinamic și flexibil care s-a dezvoltat treptat în timp.”^[sursa]

Analizele istorice ale Drumului Mătăsii s-au concentrat în mod tradițional pe principalele coridoare comerciale care legau cele mai importante așezări și centre de schimb, urmărind rutele prin calcularea celor mai scurte căi „cu cel mai mic cost” între aceste puncte.

Potrivit lui Frachetti, deși această abordare funcționează pentru regiunile de câmpie, unde sunt posibile rute directe, ea nu reflectă modul în care păstorii și comercianții și-ar fi mutat efectivele de animale prin regiunile muntoase accidentate.

Frachetti sugerează că nomazii ar fi fost adevărații pionieri ai ceea ce avea să devină mai târziu Drumul Mătăsii, întrucât au trasat primele rute în timpul pășunatului cu animalele, cu aproape 5.000 de ani în urmă.

„Locațiile orașelor antice, așezărilor, sanctuarelor și stațiilor caravanelor au marcat de mult timp punctele-cheie de interacțiune de-a lungul acestei vaste rețele, însă definirea rutelor sale a fost mult mai evazivă. Din acest motiv, știm puține lucruri despre căile detaliate pe care comercianții, călugării și pelerinii le-au folosit de-a lungul mileniilor pentru a naviga și interacționa pe înălțimile Asiei interioare.”, a explicat Frachetti într-un comunicat de presă.^[sursa]

Pentru a cartografia posibilele rute urmate de păstori și comercianți prin regiunile montane, echipa lui Frachetti a dezvoltat un model computerizat care simulează mobilitatea turmelor la altitudini între 750 și 4.000 de metri, încorporând ferestrele sezoniere în care ar fi fost practic și sigur să se deplaseze turme mari de animale prin munții asiatici.

„Agregarea a 500 de iterații ale modelului a dezvăluit o rețea de fluxuri de înaltă rezoluție, care simulează modul în care secole de păstorit nomad sezonier ar fi putut contura rute discrete de conectivitate prin munții din Asia.”, explică cercetătorii în lucrarea lor.^[sursa]

Modelul a fost creat independent de datele care indicau locațiile așezărilor de pe Drumul Mătăsii. Cu toate acestea, când echipa a comparat diagrama fluxurilor turmelor cu geografia Drumului Mătăsii, au descoperit că 74,4% dintre siturile din zonele muntoase coincideau cu rutele prezise de modelul lor.

Cercetătorii nu susțin că modelul lor demonstrează existența Drumului Mătăsii așa cum îl cunoaștem cu mii de ani înainte de perioada istorică acceptată. Însă ei sugerează că este foarte probabil ca rutele descoperite și utilizate de nomazi cu milenii în urmă să fi fost baza pentru rețelele comerciale mai târzii.

„Arheologia documentează dezvoltarea economiilor pastorale în Asia de munte încă din anul 3000 î.Hr., iar noi susținem că secole de mobilitate strategică din punct de vedere ecologic, realizată de aceste comunități de păstori, au influențat traseele fundamentale și geografia rețelelor comerciale transasiatice străvechi.”, a afirmat Frachetti.

Aceste descoperiri nu doar că ne ajută să înțelegem mai bine procesele istorice care au dus la crearea unuia dintre cele mai celebre sisteme rutiere din istorie, dar ne oferă și perspective asupra modului în care s-au dezvoltat societățile umane.

Potrivit cercetătorilor, studierea Drumului Mătăsii și a modului în care acesta a facilitat schimburile culturale și comerciale între diverse popoare ar putea să ne ofere lecții valoroase și despre forțele sociale contemporane.

„Ceea ce arată studiul nostru este că nu este neapărat nevoie de centre urbane puternice pentru a crea aceste rețele foarte flexibile și importante din punct de vedere economic… ele pot fi dezvoltate de comunități mici, non-urbane. Drumurile Mătăsii au fost rețele deschise și flexibile, promovând o formă antică de globalizare care a devenit motorul civilizației în ansamblul său – un proces care contrastează cu tendințele izolaționiste pe care le vedem astăzi.”, a mai explicat Frachetti.