Efectul bizar pe care îl are scrolatul pe social media asupra organismului uman

Un adult obișnuit petrece aproape două ore pe zi pe rețelele sociale. Pentru utilizatorii mai tineri, acest timp poate ajunge până la cinci ore. Instagram și TikTok par să ne captiveze într-un flux nesfârșit de conținut, iar ruperea de aceste platforme devine dificilă.

Cel mai recent studiu realizat de cercetători sugerează că nu doar mintea, ci și corpul nostru reflectă această dependență de ecran.

Ce se întâmplă în corpul nostru când navigăm pe Instagram?

Pentru a înțelege acest fenomen, oamenii de știință au recrutat 54 de tineri adulți, pe care i-au rugat să navigheze pe Instagram timp de 15 minute, exact așa cum ar face în mod obișnuit.

Însă, în timpul experimentului, cercetătorii le-au atașat electrozi pe piept și degete, monitorizând:

• Ritmul cardiac, un indicator al activării sistemului nervos;
• Conductanța pielii, adică transpirația, care semnalează nivelul de excitare emoțională.^[sursa]

Pentru a avea un punct de comparație, participanții au fost rugați să citească un articol de știri pe telefon înainte de a intra pe Instagram.

Rezultatele au fost surprinzătoare. Comparativ cu citirea știrilor, navigarea pe Instagram a dus la o încetinire accentuată a ritmului cardiac, dar și la o creștere a transpirației.

Social media ne „absoarbe” la un nivel profund

Acest tip de răspuns fiziologic sugerează o stare de imersiune totală – o combinație de emoție intensă și atenție profundă. În termeni psihologici, acesta este modul în care corpul nostru reacționează atunci când suntem complet absorbiți de un stimul extrem de semnificativ.

Mai mult decât atât, efectul nu a fost cauzat doar de folosirea telefonului sau de cititul unui text, ci părea să fie specific rețelelor sociale, ceea ce sugerează că acestea sunt concepute pentru a ne capta atenția într-un mod unic.

Cel mai intrigant rezultat al studiului a fost reacția participanților după ce au fost întrerupți din derularea pe Instagram și rugați să citească un alt articol de știri.

În loc să revină la o stare calmă, transpirația a crescut și mai mult, iar ritmul cardiac a accelerat, contrar așteptărilor.

Această reacție ar putea explica de ce mulți utilizatori simt disconfort sau anxietate atunci când încetează brusc să folosească rețelele sociale – corpul lor pare să rămână într-o stare de hiperactivare.

Social media – dependență sau nevoie umană fundamentală?

Ce se întâmplă, de fapt, atunci când ne deconectăm de la rețelele sociale? Pentru a interpreta reacțiile fiziologice observate în timpul experimentului, cercetătorii au analizat și stările emoționale raportate de participanți.

Rezultatele au fost surprinzătoare: utilizatorii au declarat că s-au simțit stresați și anxioși când au fost nevoiți să iasă de pe platformă. Unii chiar au recunoscut că au simțit „pofte” de social media, asemănătoare dorinței intense de a consuma un stimul la care sunt obișnuiți.

Acest răspuns fiziologic de stres este similar cu reacțiile observate la persoanele dependente de o substanță, care experimentează sevraj în timpul abstinenței sau după renunțarea bruscă la consum.

Putem vorbi despre dependență de social media? Întrebarea nu are un răspuns simplu.

Pentru a explora mai bine fenomenul, cercetătorii le-au cerut participanților să completeze un chestionar de evaluare a „dependenței de social media”. Deși acest concept este controversat și nu este recunoscut oficial ca o tulburare de sănătate mintală, analiza a oferit indicii despre impactul negativ al rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi.

Aceste efecte pot include:

• Performanță scăzută la muncă sau la școală;
• Conflicte interpersonale, inclusiv în relațiile de cuplu.

Cu toate acestea, studiul nu a găsit diferențe semnificative în răspunsurile fiziologice între utilizatorii care au obținut scoruri mari sau mici la acest chestionar. Toți participanții au prezentat același model:

• Stare de imersiune intensă în timpul utilizării;
• Stres și activare emoțională la întreruperea accesului.

Rețelele sociale: mecanisme de dependență sau o nevoie naturală?

Cercetătorii nu cred că aceste constatări demonstrează că toată lumea este dependentă de social media. În schimb, sugerează că platformele oferă recompense extrem de puternice.

Anumite caracteristici, cum ar fi fluxurile video personalizate și conținutul scurt, pot crea un efect asemănător dependenței, captivând utilizatorii într-o buclă nesfârșită de consum.

Totuși, studiile anterioare arată că motivația principală care îi determină pe oameni să folosească intens rețelele sociale nu este conținutul în sine, ci aspectul social. Oamenii caută conexiune, validare și sentimentul de apartenență – nevoi fundamentale ale ființei umane.

Astfel, dacă am considera dependența de social media o afecțiune reală, ar trebui să acceptăm și ideea unei „dependențe de prietenie”. Din acest motiv, cercetătorii avertizează asupra pericolului patologizării unui comportament normal și al stigmatizării utilizatorilor.

Studiile sugerează că reducerea consumului de rețele sociale pentru o perioadă nu produce schimbări dramatice în starea de bine – nici pozitive, nici negative.^[studiu]

Spre deosebire de droguri, nevoia de conexiune socială poate fi satisfăcută prin alte mijloace, precum interacțiunile față în față. În esență, social media nu creează o dependență artificială, ci răspunde unei nevoi umane reale – aceea de a comunica și de a fi parte dintr-o comunitate.