În vara anului 1928, în timp ce oficialitățile de la București ciocneau pahare de șampanie la Mărășești pentru a celebra „sacrificiul suprem”, o bătrână...
Câțiva membri ai unei mănăstiri au improvizat din trei scânduri de lemn o structură fixă, asigurată riguros cu lanțuri și lacăte. Timp de 72 de ore, izolați de restul lumii, aceștia au supus o tânără aflată în plină criză unor restricții fizice severe și unei privări totale de resurse, complet convinși că gesturile lor au un rol strict purificator.
