Abonează-te

Cultură & Societate

Județul Călărași: grânarul fertil al Bărăganului de sud, brațul Borcea al Dunării și dinamica agroindustrială

Date esențiale
Țară
 România
Regiuni
Sud
Populație (2011)
285.050 locuitori
Suprafață
5,088 km²
Atestare
1981
Densitate
56 loc./km²
Fus orar
UTC+02:00

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

Vecini

  • la est: județul Constanța
  • la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)
  • la nord: județul Ialomița
  • la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse

Date demografice

În 2002, populația județului Călărași a fost de 324.617 locuitori, iar densitatea de 64/km².

Județul Călărași - evoluția demografică

050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Județul Călărași


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică

În județul Călărași sunt: 305.536 români; 18.343 romi; 469 turci; 97 maghiari; 34 ruși/lipoveni; 26 germani; 18 bulgari; 17 ucraineni; 9 italieni; 8 greci; 7 chinezi; 4 polonezi și 4 evrei; 3 sârbi și 3 ceangăi plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia.[1]

Geografie

Suprafața totală a județului Călărași, de 5,088 km², face parte din partea de sud a câmpiei Bărăganului.

Rețea hidrografică

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, principalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor).

Economia

Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain; Romply; Siad; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară.

Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate.

În aprilie 2008 venitul mediu brut a fost de 1.350 lei, în creștere cu 7,4% față de luna precedentă și cu 30,6% față de perioada similară a anului 2007, în timp ce venitul mediu net a fost de 1.010 lei. Județul Călărași este traversat la nord de Autostrada A2 și Magistrala CFR 800 modernizată.

Principalele companii din județul Călărași

Conform unei statistici publicate în 2014 de Ziarul Financiar, principalele companii(cu o cifră de afaceri peste 200 milioane RON aferentă anului 2013) cu sediul în județul Călărași sunt[2]:

  • Agro Chirnogi, agricultură
  • Remat SA Călărași, reciclare
  • Saint Gobain Glass România SRL Călărași, industria sticlei(nu apare în articol deoarece și-a înregistrat sediul social în Călărași ulterior publicării articolului, însă în 2013 a declarat o cifră de afaceri de 66 milioane EUR[3])
  • Aldis Călărași, industria alimentară
  • Donalam Călărași, siderurgie
  • Nutricom Oltenița, agrozootehnie
  • Comceh Călărași, industria hârtiei și a celulozei

Politica

Județul Călărași este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Vasile Iliuță de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[4]

Politica4 rânduri · 20 coloane

Glisează pentru a vedea toate coloanele.

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Partidul Național Liberal9                 
Alianța pentru Unirea Românilor4                 

Politica județului Călărași a fost până la alegerile din 2004 dominată de PSD, acest județ fiind un adevărat fief al acestui partid. La alegerile din 2004, PSD-ul pierde primăriile celor 2 municipii ale județului în favoarea PNL (Călărași), respectiv PNȚCD (Oltenița), plus alte câteva primării de comune, fapt ce a destabilizat puternic organizația PSD Călărași. În prezent, după ruperea alianței D.A., principalele partide la nivel județean sunt PSD cu 12 consilieri județeni și PNL cu 11 consilieri județeni. În ciuda legii din 2015 ce a permis formarea de noi partide cu minim 3 membri, la nivelul județului Călărași nu a fost formată nicio organizație politică nouă, iar majoritatea noilor partide precum PMP sau M10 rămân nereprezentate local, singura formațiune recentă care are organizație la nivel județean fiind PSRO (partid de stânga fondat de Mircea Geoană în 2015). Momentan, se prefigurează ca alegerile locale din 2016 să fie tranșate între: PNL, PSD, ALDE, UNPR și PSRO, singurele partide cu organizații suficient de puternice la nivel județean la momentul actual (martie 2016).

Diviziuni administrative

Județul este format din 55 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 50 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Călărași.

Diviziuni administrative58 rânduri · 5 coloane

Glisează pentru a vedea toate coloanele.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine
Călărașimunicipiu reședință de județ58.211
Oltenițamunicipiu22.624
Budeștioraș7.126
Funduleaoraș6.714
Lehliu Garăoraș5.991
Alexandru Odobescucomună2.737
Belciugatelecomună2.476
Borceacomună7.219
Chirnogicomună6.629
Chiseletcomună3.104
Ciocăneșticomună3.804
Crivățcomună1.956
Curcanicomună5.301
Cuza Vodăcomună4.116
Căscioarelecomună1.546
Dichisenicomună1.641
Dor Măruntcomună6.469
Dorobanțucomună2.749
Dragalinacomună7.848
Dragoș Vodăcomună3.016
Frumușanicomună6.124
Frăsinetcomună1.683
Fundenicomună5.568
Grădișteacomună4.499
Gurbăneșticomună1.148
Gălbinașicomună3.704
Ileanacomună3.236
Independențacomună3.277
Jegăliacomună3.858
Lehliucomună2.437
Luicacomună2.032
Lupșanucomună3.004
Mitrenicomună3.730
Modelucomună10.052
Mânăstireacomună5.137
Nanacomună2.284
Nicolae Bălcescucomună1.625
Perișorucomună4.705
Plătăreșticomună3.955
Radovanucomună3.695
Rosețicomună6.017
Sohatucomună2.650
Spanțovcomună4.595
Săruleșticomună3.115
Tămădău Marecomună2.664
Ulmenicomună4.543
Ulmucomună1.345
Unireacomună2.531
Valea Argoveicomună2.314
Vasilațicomună4.281
Vlad Țepeșcomună2.031
Vâlcelelecomună1.665
Șoldanucomună3.296
Ștefan Vodăcomună2.235
Ștefan cel Marecomună3.146
Note și surse

Referințe