Abonează-te

Cultură & Societate

Județul Sibiu: de la vârfurile Făgărașului și valea Oltului la patrimoniul istoric și satele săsești

Date esențiale
Țară
 România
Regiuni
Centru
Populație (2021)
388.326 locuitori
Suprafață
5.432 km²
Atestare
16 februarie 1968
Densitate
71,48 loc./km²
Fus orar
UTC+02:00

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Geografie

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2, ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii. Se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Relief

Județul Sibiu cuprinde zone largi de munte, podiș și depresionare. Cele dintâi cuprind Munții Cindrel, Munții Lotrului și partea vestică a Munților Făgăraș, care sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m. În județ se mai află Podișul Târnavelor, Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor, Depresiunea Apoldului, Depresiunea Săliștei, Depresiunea Sibiului, situată în dreapta râului Olt, și Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.

Hidrografie

  • Râul Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.
  • Râul Târnava Mare
  • Râul Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului.
  • Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.

Clima

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.

Floră și faună

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Istorie

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

Transporturi

Aerian

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

Rutier

  • E81 Satu Mare-Zalău-Cluj-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești
  • E68 Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Făgăraș-Brașov
  • DN1 București-Ploiești-Brașov-Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea
  • DN7 București-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad
  • DN14 Sibiu-Sighișoara

Feroviar

  • Sibiu-Vințu de Jos
  • Sibiu-Brașov
  • Sibiu-Râmnicu Vâlcea
  • Sibiu-Copșa Mică
  • Sibiu-Agnita

Administrație

Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a consiliului județean este următoarea:[1]

Administrație8 rânduri · 13 coloane

Glisează pentru a vedea toate coloanele.

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal (PNL)10          
Partidul Social Democrat (PSD)8          
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR)5          
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)4          
Uniunea Salvați România (USR)3          
Forța Dreptei (FD)1          
Partidul Mișcarea Populară (PMP)1          

Populația

  • Români - 340.836
  • Romi - 17.901
  • Maghiari - 10.893
  • Germani (sași respectiv landleri) - 4.117
  • Alții - 640

Județul Sibiu - evoluția demografică

0100.000200.000300.000400.000500.0001930195619772002populațiePopulația istorică din Județul Sibiu


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

În 2025 județul are un produs intern brut de 8,79 miliarde de dolari (40,365 miliarde de lei). Și un PIB Per cap de locuitor de aproximativ 38.700 de lei, plasând județul pe locul 7 din țară. Asta înseamnă că Sibiu este printre cele mai bogate județe din țară.

Turism

Sibiul este al cincilea județ de pe traseul turistic Via Transilvanica, care începe în Județul Mehedinți, străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei, și se încheie la Mânăstirea Putna din Județul Suceava.

  • Parcul Natural Dumbrava Sibiului
  • Parcul Natural Cindrel
  • Lacul fără fund Ocna Sibiului
  • Rezervația de la Valea Șarbă-Dealul Zakel
  • Lacul Bâlea
  • Iezărele Cindrelului
  • Calcarele cu hippuriți de la Cisnădioara
  • Calcarele eocene de la Turnu Roșu - Porcești
  • Mărginimea Sibiului
  • Biserica fortificată din Biertan
  • Turnul Scărilor, Sibiu
  • Biserica Franciscană, Sibiu
  • Turnul Tâmplarilor, Sibiu
  • Turnul Blănarilor, Sibiu
  • Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna
  • Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului
  • Stațiunea climaterică Păltiniș

Diviziuni administrative

Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.

Diviziuni administrative67 rânduri · 5 coloane

Glisează pentru a vedea toate coloanele.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine
Mediașmunicipiu39.505
Sibiumunicipiu reședință de județ134.308
Agnitaoraș7.564
Avrigoraș12.534
Cisnădieoraș22.277
Copșa Micăoraș4.570
Dumbrăvenioraș6.238
Miercurea Sibiuluioraș3.619
Ocna Sibiuluioraș3.434
Sălișteoraș5.710
Tălmaciuoraș6.711
Almacomună1.692
Alținacomună1.533
Apoldu de Joscomună1.184
Arpașu de Joscomună2.594
Axente Severcomună3.286
Ațelcomună1.263
Baznacomună3.329
Biertancomună2.239
Blăjelcomună1.967
Boițacomună1.410
Brateiucomună3.333
Bruiucomună671
Brădenicomună1.368
Bârghișcomună1.894
Chirpărcomună1.489
Cristiancomună4.116
Cârțacomună1.042
Cârțișoaracomună1.260
Dârloscomună2.615
Gura Râuluicomună3.522
Hoghilagcomună2.123
Iacobenicomună2.780
Jinacomună3.396
Lasleacomună3.100
Loamneșcomună2.562
Ludoșcomună584
Marpodcomună982
Merghindealcomună1.502
Micăsasacomună1.698
Mihăilenicomună973
Moșnacomună2.939
Nocrichcomună3.188
Orlatcomună2.964
Poiana Sibiuluicomună2.346
Poplacacomună1.782
Porumbacu de Joscomună2.876
Păucacomună1.535
Racovițacomună2.606
Roșiacomună6.074
Râu Saduluicomună514
Rășinaricomună5.362
Saducomună2.561
Slimniccomună3.459
Tilișcacomună1.351
Turnu Roșucomună2.340
Târnavacomună3.007
Valea Viilorcomună1.962
Vurpărcomună2.778
Șeica Marecomună3.925
Șeica Micăcomună1.519
Șelimbărcomună17.492
Șura Marecomună4.529
Șura Micăcomună3.239
Note și surse

Bibliografie

  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
  • Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
  • Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
  • Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
  • Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, București: Ed. Economică, 2003. ISBN 973-590-856-5
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Note

  1. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 26 octombrie 2024.