Dacă navigați pe rețelele sociale, probabil ați întâlnit afirmații virale care susțin că femeile necesită cu una sau chiar două ore de somn în plus față de bărbați. Dar ce spun, de fapt, cercetările științifice? Și cum se aliniază aceste date cu realitățile vieții de zi cu zi?
Așa cum vom explora, durata și calitatea somnului sunt determinate de o interacțiune complexă între biologie, psihologie și convenții sociale. Răspunsul depinde, în mod esențial, de modul în care definim și măsurăm somnul.
Au femeile au nevoie de mai mult somn? Ce spun dovezile obiective
În cercetare, somnul este măsurat în principal prin două metode:
- Autoevaluarea: Participanții sunt întrebați cât dorm. Această metodă este, însă, surprinzător de imprecisă;
- Măsurători obiective: Se folosesc instrumente precum dispozitive portabile de monitorizare sau polisomnografia – standardul de aur în studiul somnului, care înregistrează undele cerebrale, respirația și mișcările într-un laborator.
Când analizăm datele obiective, studiile riguroase indică o diferență, dar una mult mai mică. Femeile dorm, în medie, cu aproximativ 20 de minute mai mult decât bărbații.
Un studiu global, care a monitorizat aproape 70.000 de persoane cu dispozitive portabile, a relevat o diferență mică, dar constantă, între sexe, la toate grupele de vârstă. De exemplu, pentru segmentul 40-44 de ani, diferența a fost de 23-29 de minute.
Un alt studiu amplu, bazat pe polisomnografie, a confirmat că femeile dorm cu circa 19 minute mai mult. Mai mult, acest studiu a arătat că femeile petrec mai mult timp în somnul profund (aproximativ 23% din noapte, comparativ cu 14% la bărbați) și că doar calitatea somnului bărbaților tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă.
Totuși, aceste medii statistice ascund o variabilitate individuală enormă. A sugera că fiecare femeie are nevoie de 20 de minute în plus (ca să nu mai vorbim de două ore) este la fel de eronat ca a insista că toate femeile trebuie să fie mai scunde decât toți bărbații. Nevoile de somn sunt profund personale.
Paradoxul somnului feminin: mai mult, dar mai prost calitativ?
Chiar dacă dovezile de laborator arată că femeile dorm puțin mai mult și mai profund, ele raportează în mod constant o calitate a somnului mai slabă. De asemenea, riscul de a fi diagnosticate cu insomnie este cu aproximativ 40% mai mare la femei.
Această discrepanță între datele de laborator și experiența din dormitorul personal este o enigmă binecunoscută în cercetarea somnului. Explicația stă în faptul că multe studii exclud factori din lumea reală, precum problemele de sănătate mintală, medicația, consumul de alcool sau fluctuațiile hormonale – exact elementele care modelează somnul în viața de zi cu zi. Somnul nu are loc într-un vid, ci este influențat de un cumul de factori biologici, psihologici și sociali.
Factorii biologici: de la pubertate la menopauză
Diferențele de somn între sexe devin evidente în jurul pubertății și se accentuează în timpul sarcinii, după naștere și în perioada perimenopauzei. Fluctuațiile hormonilor ovarieni, în special estrogenul și progesteronul, par a fi principalii responsabili.
Multe femei raportează un somn de calitate inferioară în faza premenstruală, când nivelurile acestor hormoni scad. Cea mai documentată influență este însă scăderea estrogenului în timpul perimenopauzei, asociată cu tulburări de somn, în special treziri nocturne în jurul orei 3 dimineața.
Anumite afecțiuni medicale, mai frecvente la femei, joacă și ele un rol. Tulburările tiroidiene și deficitul de fier sunt strâns legate de oboseală și de un somn fragmentat.
Femeile prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta depresie, anxietate și tulburări de stres post-traumatic, afecțiuni care merg mână în mână cu problemele de somn. Tiparele cognitive, precum îngrijorarea excesivă (rumegarea), sunt de asemenea mai frecvente la femei și cunoscute pentru impactul lor negativ asupra somnului.
La nivel social, povara îngrijirii și a muncii emoționale continuă să cadă în mod disproporționat pe umerii femeilor. Date guvernamentale recente din Australia, de exemplu, arată că femeile efectuează, în medie, cu nouă ore mai multă muncă neplătită pe săptămână decât bărbații.
Chiar dacă multe femei reușesc să aloce timp suficient pentru somn, oportunitățile de odihnă și recuperare pe parcursul zilei sunt adesea limitate. Acest lucru pune o presiune imensă pe somnul nocturn pentru a asigura toată refacerea necesară.
Complexitatea este și mai mare. Ratele deficitului de fier sunt mai ridicate la femei în anii fertili – exact perioada în care multe dintre ele jonglează cu creșterea copiilor și „încărcătura mentală” a responsabilităților multiple. Femeile aflate în perimenopauză se confruntă adesea simultan cu un loc de muncă solicitant, adolescenți, părinți în vârstă și bufeuri nocturne. Chiar dacă somnul lor este adecvat cantitativ, nu înseamnă că se trezesc odihnite.
În plus, majoritatea cercetărilor ignoră populațiile cu diversitate de gen, limitându-ne înțelegerea asupra modului în care somnul este modelat nu doar de biologie, ci și de identitate și context social, conform analizei The Conversation.
Concluzia: o nevoie de somn sau o nevoie de sprijin?
Revenind la întrebarea inițială: au femeile nevoie de mai mult somn decât bărbații? În medie, da, dar doar cu puțin.
Însă, dincolo de minute, datele arată o realitate mai importantă: deși dorm mai mult în condiții de laborator, femeile se confruntă cu mult mai multe obstacole în a se simți cu adevărat odihnite în viața de zi cu zi. Poate că întrebarea corectă nu este dacă au nevoie de mai mult somn, ci dacă au nevoie de mai mult sprijin și de mai multe oportunități reale de recuperare, atât pe parcursul zilei, cât și al nopții.
