Fosilele din inima înghețată a Groenlandei dezvăluie că aceasta era o tundră verde acoperită de flori în urmă cu mai puțin de 1 milion de ani

Fosilele din inima înghețată a Groenlandei dezvăluie că aceasta a fost aproape complet lipsită de gheață la un moment dat în ultimul milion de ani. Din carotele de gheaţă extrase au fost prelevate flori fosilizate.

În prezent, aproximativ 98% din Groenlanda este acoperită de un strat gros de gheață, însă cercetări recente sugerează că insula a fost practic lipsită de gheață în urmă cu mai puțin de un milion de ani.

Fosilele din inima înghețată a Groenlandei dezvăluie că aceasta era o tundră verde acoperită de flori

Până acum, opiniile cu privire la acoperirea permanentă cu gheață a Groenlandei de la începutul Pleistocenului, acum aproximativ 2,7 milioane de ani, au fost împărțite. Totuși, o nouă descoperire fosilă, descrisă într-un studiu publicat pe 5 august în revista PNAS, „oferă prima dovadă directă că centrul – și nu doar marginile – stratului de gheață al Groenlandei s-a topit în trecutul geologic recent”, conform unei declarații a Universității din Vermont.

„Datele noastre reprezintă cea mai puternică confirmare de până acum că gheața din centrul Groenlandei a dispărut și a fost înlocuită de un ecosistem de tundră”, a declarat pentru Live Science Paul Bierman, geolog la Universitatea din Vermont și autorul principal al studiului.

Pentru a face această descoperire, echipa de cercetare a reexaminat o mostră dintr-o carotă de gheață extrasă în anul 1993. Cercetătorii au identificat o multitudine de fosile, inclusiv rămășițe de salcie, ciuperci și părți de insecte. Dar cea mai spectaculoasă descoperire a fost o sămânță de mac arctic, perfect conservată.

Echipa a fost surprinsă de aceste descoperiri neașteptate. „Planul inițial era de a măsura izotopii pentru datarea cu carbon, nu ne așteptam să găsim fosile.”, a explicat Bierman.

Un indiciu crucial a fost un specimen de mușchi cu țepi de stâncă (Selaginella rupestris), care astăzi supraviețuiește doar pe terenuri nisipoase și stâncoase. „Aceste plante au nevoie de condiții specifice pentru a crește și nu le pot obține pe un strat de gheață. Pur și simplu nu ar putea crește acolo.”, a declarat Halley Mastro, absolventă a Universității din Vermont și coautoare a studiului.^[sursa]

Un studiu din anul 2016 asupra acestei carote a sugerat că actualul strat de gheață din Groenlanda are o vechime de maximum 1,1 milioane de ani. De asemenea, s-a estimat că topirea gheții într-o zonă numită GISP2 ar fi lăsat 90% din Groenlanda fără gheață la acea vreme.^[sursa]

O altă carotă, extrasă de pe coasta de nord-vest a Groenlandei în anul 1966, a fost analizată de Bierman și o echipă internațională în anul 2019. Aceștia au descoperit alte fosile, inclusiv semințe, crenguțe și părți de insecte, indicând că și această regiune a Groenlandei a fost lipsită de gheață în ultimii 500.000 de ani.^[sursa]

Cel mai recent studiu arată că și centrul Groenlandei a fost lipsit de gheață la un moment dat în ultimul milion de ani. Peisajul care astăzi este acoperit de un strat de gheață gros de 3,2 kilometri a găzduit un întreg ecosistem de tundră, cu flori și, posibil, chiar și arbori mici, potrivit declarației.

Miezul de gheață din anul 1993, reexaminat de Bierman și Mastro, a fost păstrat la National Science Foundation Ice Core Facility din Colorado timp de peste 30 de ani, aproape ignorat.

„Partea de gheață a carotei a fost analizată în detaliu. Cei care au prelevat carotele de gheață nu s-au gândit prea mult la ceea ce se afla dedesubt. După ce sedimentul era analizat, era pus într-o pungă pe un raft. Nu am fi știut să verificăm dacă nu aveam deja un proiect care să se ocupe de sedimentele de sub gheață.”, a spus Bierman.

Descoperirea faptului că Groenlanda a fost cândva lipsită de gheață are implicații semnificative pentru viitor.

O Groenlandă fără gheață a existat la niveluri mai scăzute de dioxid de carbon atmosferic decât cele actuale, ceea ce înseamnă că există posibilitatea ca insula să devină din nou lipsită de gheață, ceea ce ar duce la o creștere drastică a nivelului mării.

„Va dura zeci de ani, dacă nu chiar secole, pentru ca întreaga gheață să dispară, dar cea mai mare parte a creșterii nivelului mării, mai mult decât în alte locuri, vine din Groenlanda.”, a explicat Bierman.

Cu toate acestea, ar putea exista speranță. „Natura a făcut să dispară acest strat de gheață în trecut și apoi l-a refăcut”, a concluzionat cercetătorul.