Dacă tot zicea cineva că, în mod normal, în clasele I-IV învăţăm să scriem şi să dezvoltăm deprinderi în acest sens, m-am întrebat când ar trebui să învăţăm vorbim corect?

Cu scrisul m-am lămurit; e înfiorător cât de mulţi sunt, copii şi adulţi, care nu ştiu cu câţi de i se scriu unele cuvinte, unde să arunce cratima, ori pur şi simplu distrug cuvintele din punct de vedere ortografic.

greseli gramaticale

Deşi sunt multe articole şi mulţi care încearcă să scoată în evidenţă greşelile de exprimare pe care le întâlnim atât de des la tot mai multe persoane, fie că e vorba de un copil, un jurnalist sau chiar preşedintele ţării, voi prezenta şi eu câteva dintre cele mai uzuale gafe pe care românii le scot pe gură.

Greseli uzuale de exprimare

1. „Ca şi” – în materie de greşeli, la modă este folosirea sintagmei „ca şi”, fără niciun rost. Inventat pentru evitarea cacofoniilor, acest „ca şi” a început să apară, fără sens, în tot felul de fraze, precum: „Am ca şi profesor de română un om ca şi mine”. Culmea este că se foloseşte o greşeală gramaticală pentru a se evita cacofonia, care nu este greşeală din punct de vedere gramatical, ci doar o asociaţie neplăcută de sunete.

2. „Decât” – un clasic al greşelilor gramaticale, folosirea lui „decât” în loc de „doar” este probabil cea mai răspândită greşeală gramaticală: „Am decât două clase”.  Nu e greu deloc să înţelegem că „decât” se foloseşte în structuri negative: „Nu am decât două clase.”, iar în rest se foloseşte „doar” sau „numai”: „Am doar două clase.”

3. „Vroiam” – o altă invenţie este corcitura dintre „vream” şi „voiam”. Alege o formă şi încetează să mai spui „vroiam”, chiar dacă te numeşti Băsescu, ori eşti jurnalist la PRO TV.

• CITEŞTE ŞI:  Top 10 universităţi din lume la care au absolvit cei mai mulţi miliardari ai planetei

4. „Să aibe” – nu ştiu din ce motiv, unii au considerat că ar fi ok să schimbe forma verbului „a avea”, din „să aibă” în „să aibe” sau „să aivă”, iar alţii, mai rebeli, spun chiar „să aive”.

5. „Care/pe care” – e o diferenţă destul de mare între „care” şi „pe care”. Acel „pe” face diferenţa între complementul direct şi subiect. „Banii care îi ai” nu e totuna cu „Banii pe care îi ai”, deşi nu sună greşit. Încearcă să spui „Banii pe care sunt pe masă” în loc de „Banii care sunt pe masă”, poate vezi diferenţa.

Ce greşeli ai mai întâlnit?

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:

Publicitate

3 COMENTARII

  1. Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.