Grigore Uruc, zis şi Asasinul de Anul Nou, care lua vieţi în noaptea de Revelion

Grigore Uruc a fost un ucigaș în serie care, vreme de patru ani la rând, a ucis câte un copil orfan în noaptea de Revelion. Spre sfârșitul anilor ’80, criminalul ajunsese să-l îngrijoreze până și pe Nicolae Ceaușescu. Bărbatul a fost penultimul infractor condamnat la moarte de justiția din România.

Un ţăran analfabet, care trăia într-un cătun din apropiere de Buzău, a rămas cunoscut în istoria judiciară românească drept „asasinul de Anul Nou”. Acesta a fost considerat un al doilea Rîmaru. Spre deosebire de monstruosul său predecesor, criminalul buzoian omora, însă, numai copii, nu mai mari de 14 ani și acționa exclusiv în noaptea de Anul Nou.

Pe 2 ianuarie 1985, trupul neînsuflețit al unei copile de 14 ani a fost descoperit în interiorul unei centrale termice din Buzău. Era vorba despre Cerasela Dimineț. Era un copil al nimănui, care vagabonda pe străzile orașului și depindea de mila trecătorilor.

Ucigașul o înjunghiase pe fată cu o brutalitate ieşită din comun. La necropsie, medicii legiști au stabilit că, deși își omorâse victima cu prima lovitură, autorul a continuat să înfigă cuțitul în trupul inert al fetiţei. În total, criminalul își lovise victima de 24 de ori.

Imediat, judiciariștii Miliției au declanșat o amplă anchetă. Nivelul de pregătire al autorităţilor era destul de slab în acea perioadă, în condițiile în care nu benefiaciau de tehnologia din zilele noastre. Nu existau pe atunci camere de supraveghere, nu existau telefoane mobile, nu se făceau analize ADN și nici nu existau baze de date computerizate. Totul se făcea după metode clasice.

În lipsa unor martori și a unor urme relevante ridicate de la fața locului, moartea Ceraselei a rămas cu autor necunoscut. Se spune că, impresionat de brutalitatea făptașului, Nicolea Ceaușescu ar fi cerut ca dosarul să fie tratat cu toată seriozitatea și să fie ținut la curent.

A aruncat una dintre victime la câini

Un an mai târziu, milițienii din Buzău au înregistrat un nou omor, tot în noaptea de Revelion. De această dată, în apropierea Şcolii Generale nr. 4 a fost găsit cadavrul unui băiețel de 13 ani.

S-a crezut, într-o primă fază, că băiețelul a fost victima unei haite de câini vagabonzi. Trupul băiatului fusese sfârtecat de colții unor patrupede. S-a descoperit, însă, că băiețelul fusese ucis prin înjunghieri repetate, ca și Cerasela. Ulterior, o haită hămesită de câini a început să tragă de trupul copilului.

Anchetatorii au concluzionat repede că este vorba despre același autor. Ca și în cazul Ceraselei, victima era un copil orfan. Vestea unei noi crime, cu același mod de operare, a îngrozit și mai rău locuitorii orașului. Nici de data aceasta criminalul nu a fost de găsit.

A fost demarată o nouă anchetă, au fost făcute noi audieri și noi expertize criminalistice. Totuși, toate drumurile duceau către nicăieri, iar identitatea monstrului rămânea, în continuare, necunoscută.

Timp de încă un an, anchetata a bătut pasul pe loc. Anchetatorii așteptau cu groază următoarea noapte de Anul Nou. Bănuiau că necunoscutul va ieși din nou la vânătoare și va căuta un alt copil pe care să-l omoare.

Drept urmare, a fost suplimentat numărul patrulelor și, cel puțin pe hârtie, fuseseră luate măsuri suplimentare de siguranță.

A treia crimă

Aceste măsuri s-au dovedit, însă, inutile. La puțin timp după trecerea în anul 1987, Cosmin Gruiu, un copil al străzii în vârstă de 14 ani, a fost găsit mort, într-o baltă de sânge.

Misteriosul asasin de Anul Nou lovise din nou. Părea că se joacă cu o Miliție neputincioasă, care, de trei ani, cu toate că existau indicii care arătau că urmează să ucidă din nou un copil din Buzău, nu era capabilă să-l oprească.

Victima primise tot 24 de lovituri de cuțit. Specialiștii vremii, care au întocmit un profil psihologic al criminalului, ajunseseră la concluzia că acesta ucidea din pură plăcere.

În plus, acesta își alesese o dată precisă, care putea avea o însemnătate pentru el. Criminalul a fost comparat cu Javed Iqbal Umay, un pakistanez care a ucis nu mai puțin de 100 de băieți, toți copii ai străzii, incapabili să se apere singuri.

Ucigaşul român avea o armă preferată și își omora victimile dintr-o lovitură. Cu toate acestea, le înjunghia apoi de exact 24 de ori.

Cum nici după această a treia crimă nu s-a putut stabili identitatea ucigașului, anchetatorii așteptau, din nou, cu groază Revelionul.

Era al patrulea an în care criminalul fără chip putea să provoace o nouă tragedie și să umiliească încă o dată miliţienii care, timp de patru ani, se dovediseră incapabili.

Grigore Uruc, prins după a patra crimă

La scurt timp după trecerea în anul 1988, Miliția avea să înregistreze un nou eșec. De această dată, a fost vorba despre o fetiță în vârstă de 13 ani.

Tot în acea nopate, făptașul a fost prins. Grigore Uruc, care timp de patru ani se jucase cu cei mai inteligenți dintre milițienii vremii, era un țăran analfabet din comuna Țintași, aflată în apropiere de Buzău.

Grigore Uruc a fost arestat și trimis repede în judecată. Nici procesul său nu a durat mult, mai ales că inculpatul nu a găsit argumente care să-i convingă pe judecători că este nevinovat.

Prin urmare, criminalul a fost condamnat la moarte prin împușcare, iar sentința a fost pusă în aplicare la data de 11 iunie 1988.