Hotelul Fantomă. Are 105 etaje şi 3000 de camere, însă nimeni nu s-a cazat aici

Hotel Ryugyong, cunoscut ca Hotelul Fantomă sau Hotelul Pierzaniei este cea mai înaltă construcţie din Phenian, Coreea de Nord. În acelaşi timp, este şi cea mai ineficientă.

În anul 1987, cu doar câţiva ani înainte de începutul celei mai mari foamete din istoria ţării, în Coreea de Nord începea construcţia unui hotel de dimensiuni faraonice. Acesta urma să fie mândria Phenianului.

Construit în formă de piramidă şi prevăzut pentru a depăşi 300 de metri înălţime, hotelul ar fi trebuit să aibă cel puţin 3000 de camere şi 5 restaurante cu vedere panoramică asupra oraşului.

Hotelul Ryugyong, denumit după porecla istorică dată oraşului Phenian, capitala sălciilor, se voia a fi deschis doar doi ani mai târziu. Dar nu s-a mai deschis niciodată.

Şi în prezent stă gol în mijocul capitalei împânzite de blocuri în stil stalinist care îl înconjoară.^[BBC]

Deşi structura a ajuns la înălţimea planificată în anul 1992, ea a rămas fără ferestre şi complet goală pentru încă 16 ani. Cu betonul gol expus, arăta ca un monstru gigant care privea oraşul.

În această perioadă, clădirea a fost poreclită „Hotelul Fantomă”, iar de atunci a fost îmbrăcat în sticlă şi metal, şi i-au fost montate lumini LED pentru a îl transforma într-un imens panou luminos pe timp de noapte.

Construcţia a fost începută şi sistată de numeroase ori de-a lungul timpului, alimentând speculaţiile cu privire la momentul în care el va fi, într-un final, deschis vizitatorilor. Închis şi până în ziua de astăzi, Ryugyong rămâne cea mai înaltă clădire neocupată din lume.

Hotelul Fantomă – monument al vremurilor trecute

„Hotelul Pierzaniei” e un produs al Războiului Rece. Pe atunci, rivalitatea dintre cele două Corei era la cote considerabil mai ridicate decât în prezent. Cu un an înainte de începerea construcţiei, o firmă sud-coreeană a construit ceea ce a deveni cel mai înalt hotel din lume, Westin Stamford din Singapore.

Capitala Coreei de Sud, Seoul, se pregătea de asemenea să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din anul 1988, în timp ce ţara trecea de la dictatură la democraţie. Ca răspuns la reuşitele Coreei de Sud, regimul din Nord a decis să organizeze „Festivalul mondial al Tineretului şi Studenţilor”. În realitate, era o copie în stil stalinist a Jocurilor Olimpice.

Kim Ir-Sen, dictatorul Coreei de Nord de atunci, a plănuit construcţia imensului hotel tocmai pentru a fi gata la timp pentru evenimentul pe care îl pregătise dar şi pentru a fura recordul mondial stabilit de cei din Sud.

Hotelul nu a mai fost niciodată terminat din cauza unor erori de inginerie. Un alt factor îl reprezenta şi fragila economie nord-coreeană, care nu putea duce greutatea proiectelor megalomanice pe care le începuse Kim Ir-Sen. Prăbuşirea Uniunii Sovietice în anul 1991 a privat statul nord-coreean de şi mai mult sprijin economic şi alimentar.

În anul 1992, construcţia a fost oprită. O macara a rămas, însă, plantată în vârful clădirii ca simbol involuntar al incapacităţii Coreei de Nord de a îşi duce la bun sfârşit proiectele faraonice.

Piramida nord-coreeană, finalizată cu sprijin egiptean

În 2008, după o pauză de 16 ani, construcţia la „Hotelul Pierzaniei” a început din nou. Regimul Kim a obţinut atunci un acord cu Orascom, un conglomerat egiptean. Macaraua ruginită care rămăsese în vârful clădirii timp de ani de zile a fost şi ea dată jos.

Muncitorii nord-coreeni, ajutaţi de ingineri egipteni au îmbrăcat scheletul de beton în sticlă şi panouri metalice.

Întreaga afacere a costat 180 de milioane dolari.

În acest timp, populaţia ţării se zbătea în foamete şi frig. Finalizat în anul 2011, proiectul a alimentat din nou bănuieli că Ryugyong ar putea fi deschis într-un final.

Totuşi, nici până în prezent acest măreţ hotel nu a avut vreun client.