Un dosar din cabinetul ultimului șef al Securității numără, structură cu structură, oamenii aparatului în 1988 și arată de ce direcția care urmărea conformarea ideologică a unei țări întregi avea la București doar 103 angajați.
Pe 4 noiembrie 1957, avionul delegației române s-a prăbușit la aterizarea pe Aeroportul Vnukovo: Ceaușescu a scăpat cu viață, iar Grigore Preoteasa, pe care îl propusese în vara aceluiași an în conducerea partidului, a murit în flăcări.
Când liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a anulat în ultima clipă plecarea spre Moscova invocând brusc probleme de sănătate, nimeni nu anticipa soarta aeronavei oficiale, operată exclusiv de un echipaj sovietic.
Stenogramele din 1968 dezvăluie genealogia neștiută a unui stigmat celebru: cum a transformat un activist de perspectivă o manifestație studențească naivă într-o amenințare la adresa securității partidului.
O foaie de hârtie semnată de un coleg de serviciu sau de un vecin era de ajuns pentru ca statul să ceară socoteală pentru fiecare bun intrat în casă în ultimii 6 ani.
