În trecut, Marte avea izvoare termale favorabile existenței vieții, arată un cristal de meteorit

Un cristal minuscul, îngropat într-un meteorit rar, ne oferă o fereastră unică către primele câteva sute de milioane de ani ai Planetei Roșii: Marte avea izvoare termale propice vieții. Acest fragment ar putea dezvălui mai multe despre trecutul planetei roșii decât orice altă descoperire de până acum.

Cristalul de azircon, aruncat în spațiu în urma unui impact puternic de pe Marte și ajuns pe Pământ sub forma unuia dintre cei mai neobișnuiți meteoriți descoperiți vreodată, a oferit primele dovezi ale existenței apei pe planeta roșie. Mai mult decât atât, analiza sa arată că această apă a interacționat, în anumite momente, cu surse de căldură generate de activitatea vulcanică – un proces similar cu cel care, se presupune, a contribuit la apariția vieții pe Pământ.

Această descoperire deschide o nouă perspectivă: viața ar fi putut începe și pe Marte, într-o perioadă despre care nu aveam nicio idee până acum.

O comoară cosmică din inima Africii de Nord

Majoritatea meteoriților provin din centura de asteroizi, însă doar câțiva au originea pe Marte. Aceștia sunt fragmente desprinse în urma impactului cu asteroizi mari, care le-au proiectat în spațiu, de unde au ajuns ulterior pe Pământ. Dintre acești meteoriți, 19 bucăți, toate descoperite în aceeași regiune din nord-vestul Africii, sunt complet diferite de celelalte.

Spre deosebire de meteoriții obișnuiți, care reprezintă mostre de material dintr-un singur punct de pe Marte, meteoritul cunoscut sub numele de NWA7034, supranumit „Black Beauty”, și „pietrele sale pereche” sunt formate dintr-un amestec de materiale provenite din multiple regiuni ale planetei. Acestea s-au topit și s-au combinat într-o singură rocă acum miliarde de ani, oferind astfel o perspectivă unică asupra geologiei a sute de locații de pe Marte.

„Această rocă este o arhivă compactă a istoriei marțiene.”, a explicat Dr. Aaron Cavosie, de la Universitatea Curtin.^[sursa]

Un cristal vechi de miliarde de ani

În interiorul lui Black Beauty se află un cristal microscopic de azircon, mai subțire decât un fir de păr uman, care păstrează informații despre evoluția planetei Marte. Deși meteoritul a fost ejectat de pe Marte relativ recent, cu aproximativ 5-10 milioane de ani în urmă, roca care îl compune s-a format cu 1,5 miliarde de ani în urmă. Mai mult, cristalele de azircon din interiorul meteoritului sunt și mai vechi, unele datând de acum 4,48-4,43 miliarde de ani.

Datarea cu plumb de uraniu, o tehnică precisă utilizată în geologie, a permis identificarea vârstei acestor cristale. Cercetătorii au analizat structura lor pentru a depista urme de „deformare gemelară” – o caracteristică asociată cu impacturi catastrofale, provocate de obiecte mai mari decât asteroidul care a dus la extincția dinozaurilor pe Pământ.

Inițial, nicio astfel de deformare nu a fost descoperită, ceea ce i-a condus pe cercetători la concluzia că impacturile masive încetaseră înainte de formarea majorității cristalelor din meteorit.

Răsturnarea unei teorii vechi

Pentru a confirma această ipoteză, Dr. Cavosie și echipa sa au decis să extindă analiza la un număr mai mare de cristale. În urmă cu doi ani, cercetătorii au anunțat o descoperire remarcabilă: din peste 100 de cristale examinate, unul prezenta semnele deformării gemelare căutate. Acest cristal dovedește că un impact uriaș, capabil să modifice structura planetei Marte, a avut loc după 4,45 miliarde de ani, moment în care acest cristal s-a format.

Această descoperire schimbă semnificativ înțelegerea noastră despre istoria timpurie a planetei Marte și despre bombardamentele intense care au modelat suprafața planetară.

Această nouă informație, corelată cu prezența apei și a activității vulcanice pe Marte, sugerează că planeta roșie a avut condiții similare cu cele ale Pământului timpuriu, care ar fi putut susține viața. Cristalul de azircon, îngropat în adâncul meteoritului Black Beauty, oferă indicii neprețuite despre procesele care au modelat nu doar suprafața, ci și potențialul de habitabilitate al planetei vecine.

În timp ce multe întrebări rămân fără răspuns, aceste descoperiri aduc o perspectivă fascinantă asupra trecutului Marte și deschid calea pentru cercetări viitoare. „De ce aceste impacturi au încetat și ce a dus la formarea unor structuri atât de complexe? Încă nu știm.”, a concluzionat Dr. Cavosie, lăsând deschisă invitația la explorare.

Cristalul prețios care dezvăluie secretele Planetei Roșii: Marte avea izvoare termale

Cercetările asupra unui mic cristal de azircon găsit în meteoritul Black Beauty continuă să dezvăluie noi informații despre trecutul planetei Marte. Într-un interviu, Dr. Aaron Cavosie și echipa sa au explicat că acest cristal unic prezintă straturi de elemente rare precum fier, aluminiu, ytriu și sodiu, formate în urmă cu 4,45 miliarde de ani, în timpul cristalizării sale.

„Aceste straturi sunt ca foile unei cepe.”, a explicat Cavosie, referindu-se la detaliile observate prin imagistică și spectroscopie la scară nanometrică. Descoperirea este semnificativă deoarece demonstrează că aceste elemente s-au integrat în structura cristalului încă din momentul formării, fără a fi adăugate ulterior prin procese externe.

Pentru a înțelege mai bine cum s-a format acest cristal excepțional, echipa a căutat analogii pe Pământ. Au găsit o corespondență în zăcământul de uraniu Olympic Dam din Australia, una dintre cele mai bogate regiuni din lume în cupru, aur și argint. Acest sit, care a fost cândva o conductă hidrotermală, ar putea oferi indicii despre condițiile similare de formare pe Marte.

Totuși, Cavosie a avertizat că această comparație nu sugerează prezența unor depozite minereu pe Marte. În schimb, aceasta arată că Black Beauty s-a format într-un mediu hidrotermal comparabil cu cel de la Olympic Dam, o condiție esențială pentru prezența apei și, eventual, pentru apariția vieții.

O nouă perspectivă asupra vieții pe Marte

Descoperirea are două implicații majore. În primul rând, demonstrează că cel puțin anumite regiuni ale planetei Marte aveau apă lichidă acum 4,45 miliarde de ani, mult înaintea perioadei Noachian (4,1–3,7 miliarde de ani în urmă), despre care știm deja că a fost umedă. Chiar dacă un singur cristal nu poate dezvălui amploarea prezenței apei, acesta confirmă că apa exista, marcând o descoperire crucială despre această epocă timpurie.

A doua implicație este mult mai speculativă, dar fascinantă: condițiile hidrotermale prezente la formarea cristalului ar fi putut fi favorabile pentru apariția vieții. Dezbaterea despre originea vieții pe Pământ – fie într-un „iazul cald și mic” descris de Darwin, fie în jurul unei guri de aerisire hidrotermală – are acum un nou punct de reflecție: Marte. Dacă viața a apărut în astfel de condiții pe planeta roșie, atunci aceasta ar fi trebuit să supraviețuiască unor evenimente cataclismice, inclusiv impacturi masive cu asteroizi.

„Astfel de impacturi pot vaporiza crusta planetei, distrugând orice formă de viață din apropiere. Cu toate acestea, asemenea evenimente generează și sisteme hidrotermale – similare cu cele observate la Chicxulub – care ar putea crea condiții favorabile pentru supraviețuirea vieții. Deși, inițial, credeam că impacturile mari ar steriliza complet o planetă, acum consider că viața ar fi avut o șansă de supraviețuire, cu excepția cazului în care întreaga suprafață a fost vaporizată.”, a explicat Cavosie.

Coincidență sau cheie spre noi descoperiri?

Este remarcabil faptul că același cristal care a demonstrat dovezi de „deformare gemelară” – semnul unui impact masiv – conține și aceste straturi bogate în elemente. Totuși, Cavosie subliniază că acest lucru s-ar putea datora faptului că este singurul cristal analizat în detaliu până acum. Echipa intenționează să examineze alte cristale din Black Beauty pentru a vedea dacă stratificările similare sunt o regulă sau o excepție.

Aceste investigații nu doar că oferă o imagine detaliată a istoriei geologice a planetei Marte, dar sugerează și posibilități intrigante despre habitatele timpurii care ar fi putut susține viața. Cristalul de azircon rămâne astfel o cheie prețioasă pentru descifrarea istoriei planetare și cosmice.