Dacă o plimbare pe dealurile din Transilvania sau prin Delta Dunării vi se pare mai puțin colorată decât în anii ’90, nu este doar o impresie. Pentru un iubitor al naturii, diferența este izbitoare: mai puține aripi colorate brăzdează aerul. Această observație tăcută, resimțită de mulți dintre noi, este acum confirmată de studii la scară largă.
Un avertisment alarmant vine de peste ocean. O cercetare monumentală din Midwest-ul american, care a analizat 4,3 milioane de observații, a dezvăluit un declin șocant: 40% din populația de fluturi a dispărut în ultimele trei decenii. Studiul, condus de Michigan State University (MSU), pictează o imagine sumbră care, din păcate, nu este unică Americii.
Dispar fluturii: o realitate globală
Statisticile din SUA sunt clare: pentru fiecare 10 specii de fluturi prezente într-o zonă în 1992, astăzi a mai rămas doar nouă. Pierderea afectează atât speciile comune, cât și pe cele rare. „Experiența unei plimbări pentru a admira fluturii în 1992 ar fi fost cu totul diferită față de cea din 2023”, a declarat Wendy Leuenberger, cercetătoarea principală a studiului.
Acest fenomen nu este însă izolat. Un aspect al acestei probleme se resimte puternic și în Europa. Pajiștile bogate în flori sălbatice, esențiale pentru supraviețuirea fluturilor, se restrâng și în România, sub presiunea agriculturii intensive și a dezvoltării urbane. Specii pe care le consideram comune, precum Albăstrelul Argintiu (Polyommatus coridon) sau Ochi de Păun de Zi (Aglais io), devin din ce în ce mai greu de observat în număr mare, arată Earth.com.
Cauzele declinului: de la pesticide la schimbări climatice
Deși studiul american nu a investigat cauzele directe, cronologia declinului se suprapune cu factori prezenți și în România. Utilizarea pe scară largă a insecticidelor, dispariția habitatelor naturale și intensificarea efectelor schimbărilor climatice – ierni mai blânde și veri mai secetoase – formează o furtună perfectă care lovește aceste insecte delicate.
Reacția fluturilor la acești factori de stres variază. Speciile specializate, care depind de o singură plantă-gazdă pentru omizi, sunt cele mai vulnerabile. Când habitatul lor dispare, dispar și ele.
„Trăsăturile afectează rezistența fluturilor la schimbare. De exemplu, cei care au o singură generație pe an nu se descurcă la fel de bine ca fluturii multigeneraționali.”, a explicat Leuenberger.
O fereastră spre sănătatea ecosistemului nostru
Importanța fluturilor depășește cu mult frumusețea lor estetică. Ei sunt polenizatori vitali pentru multe plante sălbatice și culturi agricole. Ca omizi, reprezintă o sursă esențială de hrană pentru păsări și alte animale. Soarta lor este, de fapt, un indicator al sănătății întregului ecosistem. Un declin al fluturilor prevestește probleme mai mari pentru biodiversitatea de care depindem cu toții.
Eforturile de monitorizare, precum cele realizate de voluntari în SUA, sunt cruciale și în România pentru a înțelege amploarea problemei și pentru a dezvolta strategii de conservare eficiente. Fără date precise, riscăm să pierdem o parte din patrimoniul natural al Carpaților și al pajiștilor noastre înainte de a înțelege pe deplin ce am avut.
„Oamenii depind de insecte mai mult decât ne dăm seama. Trebuie să ne dăm seama cum le putem proteja înainte de a fi prea târziu.”, a concluzionat Leuenberger.
Acest avertisment, deși bazat pe date colectate de către cercetătorii din America, este un apel la acțiune universal. Protejarea fluturilor înseamnă protejarea sănătății peisajelor noastre, de la cele mai mici grădini până la cele mai vaste rezervații naturale.
Studiul original a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
