John Smith s-a născut în anul 1580, în Anglia, în comitatul Lincolnshire. Nu se cunoaşte data lui de naştere cu exactitate, însă a fost botezat pe 6 ianuarie 1580. În Lincolnshire părinții săi arendaseră o fermă de la un lord, lucrând pământul. Nimeni nu-şi imagina pe atunci că fiul unor fermieri va deveni un personaj care va rămâne în istorie.
Tatăl său şi-a dorit un viitor mai bun pentru tânărul John decât viaţa avută la fermă şi astfel l-a înscris la una dintre cele mai vechi şcoli din Anglia, Colegiul de Gramatică Edward al VI-lea. Această instituţie de învăţământ funcţiona încă din anul 1276. Eforturile părinţilor săi nu au fost răsplătite. Tatăl său a murit pe când John Smith avea 16 ani, şi odată cu moartea acestuia, tânărul a renunţat la şcoală, alegând calea apelor.
Cariera de mercenar şi întâlnirea cu Mihai Viteazul
Mai întâi, a ajuns în Franța, unde s-a înrolat ca mercenar în armata regelui Henric al IV-lea. Acesta și-a trimis trupele, în care lupta John Smith, spre nord, pentru a-i sprijini pe rebelii olandezi care luptau pentru independență împotriva Regelui Spaniei, Filip al II-lea, care domnea și asupra Țărilor de Jos în calitate de duce al Burgundiei.
La finalul campaniei, John Smith s-a îmbarcat pe o navă din Mediterana, care făcea comerț, dar care era folosită și pe post de vas corsar contra turcilor. Nu a rămas pe navă prea multă vreme, pentru că s-a înrolat în armata habsburgică, unde avea să devină căpitan de cavalerie.
Astfel, destinul l-a dus către meleagurile noastre, acolo unde John Smith l-a întâlnit pe Mihai Viteazul, domnitorul valah fiind capul de lance în campania antiotomană a marilor puteri europene. Pentru prima dată, John Smith îşi gasise locul, cauza lui Mihai Viteazul fiind una care l-a impresionat şi l-a motivat să lupte.[sursa]
Nici Mihai Viteazul nu a trecut neobservat aportul englezului în bătăliile contra turcilor. I-a oferit englezului, la vârsta de doar 20 de ani, gradul de căpitan în armata sa, la fel ca şi celebrului Baba Novac. Mai mult, principele Sigismund Bathory l-a înnobilat cu titlul de cavaler al Imperiul Habsburgic după ce tânărul a învins, într-un duel purtat în faţa a mii de oşteni, nu mai puţin de trei comandanţi turci. Astfel, fiul de fermier a trecut în rândul nobililor. Mai târziu, privilegiile nobiliare i-au fost confirmat de principele Transilvaniei, Moise Szekely.
Ataşamentul lui John Smith faţă de domnitorul valah devenise puternic. Astfel, după moartea fulgerătoare a lui Mihai Viteazul, nu a renunţat să servească interesele valahe. Astfel, în anul 1602, englezul lupta alături de oştenii conduşi de Radu Şerban, atât împotriva turcilor, cât şi împotriva fraţilor Simion şi Ieremie Movilă.
Călătoria lui John Smith în Lumea Nouă
În ciuda iscusinţei sale de luptător, John Smith a fost rănit şi capturat de otomani în acelaşi an 1602. Uletrior, a fost vândut ca rob unui paşă bogat, iar acesta l-a trimis ca servitor iubitei sale. Englezul a susţinut în scrierile sale de mai târziu că ar fi făcut-o pe noua sa stăpână din Istanbul să se îndrăgostească de el. Aşteptând un moment prielnic, englezul l-a ucis pe stăpânul său şi a fugit în Rusia. De acolo, a pornit prin Lituania, Polonia și, de-a lungul Europei, s-a întors în Anglia, în anul 1604.
John Smith s-a implicat în planurile Londrei de a fonda o colonie în America de Nord. Drept urmare, în decembrie 1606, s-a îmbarcat pe o navă care pleca peste Oceanul Atlantic. A ajuns în conflict cu căpitanul navei și era pe punctul de a fi executat. Execuţia urma să aiba loc la debarcare.
Cu toate acestea, atunci când au ajuns pe tărâmul de peste ocean, ofițerii navei au desigilat actele semnate de Regele James Stuart și au văzut că tocmai John Smith fusese numit a fi unul dintre conducătorii noii colonii. În onoarea regelui, John Smith a decis ca prima așezare englezească din Lumea Nouă să fie numită Jamestown.
Planurile coloniştilor făcute înainte de expediţie nu s-au concretizat în realitatea americană. Vremea rea, lipsa apei potabile şi a hranei, precum şi atacurile nativilor amerindieni aproape că au distrus colonia la numai câteva luni după ce a fost înfiinţată. Deşi mulți coloniști au murit de foame și de boli, au continuat să sosească alţii din Europa. În cele din urmă, Jamestown a înflorit.
Întâlnirea dintre John Smith şi Pocahontas
John Smith a pornit în expediții de explorare, iar într-una dintre ele a fost capturat de indienii Powhatans. Şeful Powhatan chiar l-a condamnat la moarte, urmând ca Smith să fie zdrobit cu bâtele de către nativi în faţa mulţimii curioase. Englezul, însă, susţine că a fost salvat chiar de către fiica preferată a şefului de trib, o tânără numită Pocahontas. Aceasta l-ar fi acoperit cu propriul trup, ferindu-l astfel de loviturile aducătoare de moarte.
Povestea de dragoste dintre John Smith şi Pocahontas este una controversată, fiind relatată doar de către aventurierul englez. Sursele istorice arată că, la momentul capturării englezului, fiica şefului Powhatan nu avea mai mult de 12 ani. Aceasta s-a măritat mai târziu cu un alt colonist celebru, englezul John Rolfe. Acesta a fost primul englez care a dezvoltat o afacere viabilă cu tutun fiind, totodată, fondatorul primei familii euro-americane din America de Nord.
John Smith a stat alături de amerindieni întreaga iarnă. Practic, a uitat de coloniştii înfometaţi pe care îi lăsase în urmă şi care, cel mai probabil, îl credeau mort. Atunci când a revenit în Jamestown, a rămas înmărmurit. Oamenii îşi pierduseră orice urmă de umanitate, ajungând la acte de canibalism, pe fondul foametei puternice care afecta colonia.
Din aceste motive, John Smith a apelat la ajutorul amerindienilor. I-a promis şefului de trib că, în schimbul hranei, toţi coloniştii aveau să plece odată cu venirea primăverii. Evident, a minţit. De asemenea, un episod controversat îl reprezintă presupusa trădare a fiicei şefului de trib, Pocahontas, care le-ar fi dat englezilor informaţii vitale, ajutându-i să reziste atacurilor amerindienilor.
Primăvara a adus noi corăbii englezeşti, încărcate cu provizii şi alţi colonişti. John Smith, însă, primise ordin să revină în Anglia, fiind şi rănit ca urmare a unei explozii accidentale a unui butoi cu praf de pușcă.
În anul 1614, Smith a revenit în America de Nord, pentru a explora noi teritorii, apoi s-a întors din nou în Anglia. În anul 1615 a dorit să revină în America de Nord, dar, de această dată a fost capturat de pirații francezi. Din nou, englezul a reușit să evadeze după o captivitate de câteva săptămâni.
Din anul 1616, aventurierul a început să publice lucrări despre America de Nord. John Smith a murit în Anglia, în data de 21 iunie 1631. Avea 51 de ani, dar trăise o viaţă plină de aventuri. Pe mormântul său este reprezentat blazonul oferit de Sigismund Bathory, care înfățișează trei capete de turci, în urma bătăliei în care a luptat alături de Mihai Viteazul.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: