Un nou studiu realizat în Franța dezvăluie că atitudinile altor persoane față de lene și nerăbdare pot influența comportamentele tale. Cu alte cuvinte, lenea este molipsitoare.
Cercetătorii au descoperit că oamenii nu doar că împrumută atitudinile altora în ceea ce privește trei trăsături de personalitate – lenea, nerăbdarea și prudența – dar pot chiar să înceapă să imite aceste comportamente, ceea ce sugerează o influență socială semnificativă.
„Prudența, nerăbdarea și lenea sunt trăsături de personalitate care ghidează modul în care oamenii iau decizii legate de asumarea unui risc, amânarea unei acțiuni și efortul depus.”, a explicat Jean Daunizeau, lider de echipă în cadrul grupului de motivație, creier și comportament de la Brain and Spine Institute (ICM) din Paris. Daunizeau este autorul principal al studiului, publicat recent în revista PLOS Computational Biology.[studiu]
Prudența, nerăbdarea și lenea: Ce înseamnă?
Conform studiului, prudența reprezintă tendința de a evita riscurile, de exemplu alegând o recompensă sigură în locul uneia potențial mai mari, dar mai riscante. Nerăbdarea reflectă preferința pentru obținerea rapidă a unei recompense, în locul așteptării unui beneficiu mai mare în viitor. În cazul leneșilor, aceștia consideră că efortul necesar pentru a obține o recompensă nu merită investiția.
De obicei, aceste trei trăsături sunt considerate „înrădăcinate”, adică dificil de schimbat, a subliniat Daunizeau pentru Live Science. Totuși, noul studiu sugerează că aceste trăsături pot fi mai maleabile decât se credea inițial: oamenii își pot adapta inconștient atitudinile față de risc, întârziere sau efort în funcție de atitudinile celor din jur.[sursa]
Lenea este molipsitoare
Studiul a implicat 56 de participanți sănătoși, ale căror atitudini față de risc, întârziere și efort au fost măsurate printr-o serie de sarcini de decizie. De exemplu, li s-a cerut să aleagă între un câștig mic după trei zile sau un câștig mai mare după trei luni; ori să decidă între un rezultat sigur la loterie (șansă de 90% de a câștiga o sumă mică) și unul mai riscant (șansă mai mică de a câștiga o sumă mai mare).
Ulterior, participanții au fost rugați să prezică deciziile „altcuiva” într-o sarcină similară. După ce făceau o alegere, li se comunica ce decizie a luat acest „alt” participant, care, de fapt, nu era o persoană reală, ci un model computerizat creat de cercetători pentru a simula comportamentele umane legate de lene, nerăbdare și prudență.
În faza finală a experimentului, participanții au reluat prima sarcină, luând propriile decizii.
Cercetătorii au observat că, după ce au fost expuși atitudinilor altora, participanții au început să își alinieze comportamentele legate de efort, așteptare și asumarea riscurilor cu cele ale participanților simulați. Cu alte cuvinte, atitudinile lor s-au ajustat pentru a semăna mai mult cu cele observate la ceilalți.
De ce sunt aceste trăsături „contagioase” din punct de vedere social?
O explicație este că oamenii imită comportamentele altora din dorința de a se conforma normelor sociale și de a simți că aparțin unui grup, a explicat Daunizeau. O altă posibilitate este că oamenii cred că ceilalți dețin informații utile despre cum să se comporte într-un anumit context social, ceea ce îi determină să-i imite.
Cercetătorii explorează acum modul în care aceste descoperiri se aplică persoanelor cu tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi autismul și schizofrenia, pentru a vedea dacă alinierea atitudinilor observată în acest studiu se manifestă diferit în aceste populații.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
