Masacrul de la Moisei: 29 de români ucişi fără milă de către trupele maghiare

Masacrul de la Moisei reprezintă un eveniment de tristă amintire pentru poporul român, comis în urmă cu peste şapte decenii de către trupele militare maghiare aflate în retragere din Transilvania.

Contextul în care s-a produs Masacrul de la Moisei

În cadrul Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, partea de nord-vest a Transilvaniei a intrat sub ocupație maghiară. Astfel, întreg Maramureșul a fost alipit Ungariei. Comuna Moisei, situată în partea de sud-est a județului Maramureș, aflată la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus, a fost una dintre primele așezări românești care au intrat sub administrație ungară, în data 7 septembrie 1940.

În data de 23 august 1944, România a întors armele în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a trecut de partea Aliaţilor. Astfel, alături de armata sovietică a început lupta pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord. La începutul lunii octombrie a anului 1944, frontul a înaintat în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În acest context au avut loc și crimele din Moisei.

Mulți țărani ardeleni au fost închişi în lagăre de muncă, în orașul Vișeu de Sus. Au fost acuzați de „trădare de patrie, de patriotism românesc ori partizanat”. În condițiile înaintării forțelor militare aliate, cei mai mulți dintre cei încorporați în unități de muncă obligatorie au dezertat. Oamenii au încercat să treacă linia frontului și să se întoarcă în localitățile de domiciliu. Unii dintre ei au reușit. Alţii, însă, au fost prinși de către jandarmii unguri de pe front și închişi în casele unor evrei transilvăneni deportaţi în lagărele de exterminare naziste.

Masacrul de la Moisei

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de către militarii maghiari într-un camion și transportați la Moisei. În prealabil, comuna a fost complet evacuată de locuitori, pentru că nu se doreau martori.

În total, 29 de români, închişi în două case din lemn de la periferia comunei Moisei, au fost ucişi de către militarii unguri. Doisprezece dintre ei au fost închiși într-una dintre cele două case din lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. Ulterior, ceilalţi care se aflau în cealaltă casă au fost, de asemenea, executaţi.

Masacrul s-a produs după-amiaza. În aceeași zi, pe timp de noapte, militarii au incendiat satul, fiind distruse circa 300 de case.

Au fost identificate în total 31 de victime, dintre care doi bărbaţi au supravieţuit. Cei doi au fost Vasile Petean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu, care ulterior a înnebunit parțial.

Dintre cele 31 de victime, 24 erau originare din județul Mureș, 3 din județul Cluj și 4 din județul Maramureș.

Cadavrele intrate deja în putrefacţie, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălţat o troiţă de lemn, înlocuită dupa câţiva ani de un obelisc din piatră. 

Monumentul din comuna Moisei

În anul 1983, cele două locuinţe în care s-au săvârşit crimele au fost transformate în case memoriale, muzee deschise publicului larg.

De asemenea, în amintirea martirilor a fost ridicat un ansamblu memorial. Monumentul cuprinde 12 figuri sculptate în piatră, între care două chipuri omeneşti şi zece măşti tradiţionale maramureşene. Sculpturile au fost realizate de către sculptorul maramureşan Gheza Vida.

Crimele de la Moisei au constituit sursă de inspiraţie pentru filmul artistic „Ultima frontieră a morţii”, regizat de Virgil Calotescu în anul 1979. Acest film îi are în distribuţie, printre alţii, pe Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Vlad Rădescu, Emanoil Petruţ, Mihai Mereuţă şi Mariana Mihuţ.