Mintea umană nu este făcută să fie trează după miezul nopții, avertizează oamenii de știință

În liniștea nopții, lumea poate părea uneori un loc întunecat. Sub acoperirea întunericului, gândurile negative au un mod aparte de a invada mintea umană. În timp ce stai treaz, cu privirea fixată pe tavan, ai putea simți tentația unor plăceri vinovate – poate o țigară sau o gustare bogată în carbohidrați.

Cercetările sugerează că, atunci când suntem treji noaptea, mintea noastră funcționează diferit. După miezul nopții, emoțiile negative tind să capteze mai mult atenția decât cele pozitive, ideile periculoase devin mai atrăgătoare, iar inhibițiile scad semnificativ.

Mintea umană nu este făcută să stea trează după miezul nopţii

Unii cercetători consideră că aceste schimbări sunt puternic influențate de ritmul circadian uman. Într-un studiu din anul 2022, aceștia au analizat dovezile care sugerează că funcționarea creierului variază dramatic odată cu lăsarea întunericului. Ipoteza, denumită „Mintea după miezul nopții”, propune că corpul și mintea urmează un ciclu natural de 24 de ore, care influențează atât emoțiile, cât și comportamentele noastre.^[studiu]

Pe scurt, specia umană este predispusă să simtă și să acționeze diferit în funcție de momentul zilei. De exemplu, pe timpul zilei, nivelurile moleculare și activitatea cerebrală sunt optimizate pentru starea de veghe, în timp ce noaptea, organismul nostru este programat biologic să doarmă.

Dintr-o perspectivă evolutivă, acest lucru este firesc. Oamenii erau mai eficienți în timpul zilei, când vânatul și culesul erau activități esențiale, iar noaptea, când pericolele creșteau, odihna devenea prioritară. Cercetătorii sugerează că, pentru a face față acestor riscuri nocturne, atenția noastră asupra stimulilor negativi devine mai ascuțită. Deși acest lucru putea să fie un avantaj în fața amenințărilor invizibile din trecut, astăzi, hiperconcentrarea asupra aspectelor negative poate altera sistemul de recompensă și motivație, crescând predispoziția către comportamente riscante.^[sursa]

Dacă adăugăm și lipsa somnului la această ecuație, starea de veghe devine și mai problematică.

„Sunt milioane de oameni care stau treji în toiul nopții, iar există dovezi clare că mintea lor nu funcționează la fel de bine ca în timpul zilei. Este crucial să cercetăm acest aspect, deoarece sănătatea și siguranța lor, dar și a celor din jur, sunt afectate.”, a declarat neurologul Elizabeth Klerman, de la Universitatea Harvard, în anul 2022, odată cu publicarea studiului.

Cercetătorii susțin ipoteza prin două exemple. Primul este cel al unui consumator de heroină, care își poate controla poftele în timpul zilei, dar cedează ispitei noaptea. Al doilea exemplu este cel al unui student care, luptându-se cu insomnia, cade pradă unui sentiment copleșitor de disperare și singurătate, pe măsură ce nopțile nedormite se acumulează.

Ambele scenarii pot avea consecințe fatale. Automutilarea și sinuciderea sunt mai frecvente noaptea. De fapt, unele cercetări arată că riscul de sinucidere este de trei ori mai mare între miezul nopții și ora 6:00 dimineața, comparativ cu orice alt moment al zilei. Un studiu din anul 2020 a concluzionat că veghea nocturnă reprezintă un factor de risc pentru sinucidere, „probabil din cauza nealinierii ritmurilor circadiene”.

„Sinuciderea, altădată de neconceput, devine o opțiune de evadare din durere și singurătate, iar studentul, fără să mai evalueze consecințele, este pregătit să acționeze într-un moment în care nimeni nu este treaz să-l oprească”, explică autorii ipotezei „Mintea după miezul nopții”.

Consumul de substanțe ilicite sau periculoase este, de asemenea, mai frecvent noaptea. În anul 2020, cercetările realizate într-un centru de consum supravegheat din Brazilia au indicat un risc de supradoză cu opioide de 4,7 ori mai mare pe timpul nopții.

Deși unele dintre aceste comportamente ar putea fi explicate prin lipsa somnului sau prin acoperirea întunericului, există dovezi că și modificările neurologice nocturne joacă un rol semnificativ. Klerman și colegii ei cred că trebuie să aprofundăm aceste cercetări pentru a proteja persoanele vulnerabile care rămân treze pe timpul nopții.

Până acum, niciun studiu nu a explorat pe deplin cum privarea de somn și dereglările ritmului circadian afectează modul în care creierul procesează recompensele. Astfel, nu știm cum se descurcă cu adevărat lucrătorii în schimburi – piloți, medici sau alte categorii – cu rutinele lor de somn neobișnuite.

Pentru aproximativ șase ore pe zi, știm surprinzător de puține lucruri despre cum funcționează creierul uman. Fie că doarme sau este treaz, mintea după miezul nopții rămâne un mister.