O serie de imagini din satelit, capturate între 2022 și 2024, documentează viața scurtă și dramatică a unei insule efemere care a erupt din adâncuri în largul coastei Azerbaidjanului, pentru ca apoi să se scufunde înapoi în mare, aproape fără urmă.
Apariția acestei mase de pământ a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie 2023, deasupra vulcanului subacvatic Kumani Bank, situat la aproximativ 24 de kilometri de țărm. Fenomenul a fost declanșat de o erupție a vulcanului noroios, care i-a aruncat vârful la suprafață. Până pe 4 februarie, conform Observatorului Pământului de la NASA, noua insulă atinsese un diametru de circa 400 de metri.
Cu toate acestea, structura sa era instabilă. Imaginile ulterioare au arătat cum valurile au erodat rapid pământul fragil, iar până în decembrie 2024, insula era „aproape complet erodată, retrăgându-se din câmpul vizual ca o apariție”, după cum au descris reprezentanții NASA.
Insula care a apărut din senin și s-a scufundat
Kumani Bank nu este un vulcan obișnuit. Este un vulcan noroios, ceea ce înseamnă că, în loc de lavă topită și cenușă, erupe un amestec supraîncălzit de noroi și apă din adâncurile Pământului.
Azerbaidjanul găzduiește una dintre cele mai mari concentrații de astfel de vulcani din lume, cu peste 300 de structuri similare, atât pe uscat, cât și în larg. Această activitate intensă se datorează poziționării țării deasupra unei zone de convergență, unde placa tectonică arabă se ciocnește cu cea eurasiatică, generând o activitate geotermală ridicată.
Deși nu sunt la fel de violenți ca vulcanii magmatici, vulcanii noroioși pot fi periculoși. Ei eliberează cantități mari de gaz natural sub presiune, care se poate aprinde de la scânteile produse prin ciocnirea rocilor, ducând la erupții de foc spectaculoase. În 2021, se crede că un vulcan noroios din apropiere a declanșat un infern de flăcări înalt de sute de metri deasupra Mării Caspice.
Istoria lui Kumani Bank este una a aparițiilor și disparițiilor. De la descoperirea sa în 1861, a erupt de opt ori, fiecare eveniment creând o insulă temporară. Cea mai puternică erupție, înregistrată în anul 1950, a format o insulă de 700 de metri lățime, care se ridica la 6 metri deasupra nivelului mării.
Alte insule vulcanice efemere
Fenomenul nu este unic. Și vulcanii clasici, magmatici, pot da naștere unor insule temporare.
În aunl 2015, o insulă de 1,9 kilometri pătrați a apărut în sudul Oceanului Pacific, deasupra vulcanului Hunga Tonga-Hunga Haʻapai. Aceasta a fost însă complet distrusă de același vulcan în ianuarie 2022, într-una dintre cele mai puternice erupții vulcanice înregistrate vreodată. Cercetătorii suspectează că explozia a anihilat specii de microbi unice, care evoluaseră pe acea masă de pământ izolată.
Mai recent, în octombrie 2023, o erupție în largul insulei japoneze Iwo Jima a creat o nouă bucată de pământ, numită Niijima („Insula Nouă”). Aceasta a ajuns la 100 de metri lățime și 20 de metri înălțime. Cu toate acestea, imagini din martie 2024 au arătat că și această insulă a început să se scufunde rapid înapoi în ocean.
