Arheologii au descoperit în Orașul lui David din Ierusalim o monedă de aur extrem de rară, veche de 2.270 de ani, care o înfățișează pe influenta regină egipteană Berenice a II-a. Artefactul, care datează din timpul domniei soțului ei, Ptolemeu al III-lea, poartă o inscripție ce sugerează că regina deținea o putere considerabilă, posibil în calitate de co-regent.
Moneda a fost probabil bătută în Alexandria în timpul dinastiei regale macedonene a Ptolemeilor, fondată de unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, Ptolemeu I Soter, în perioada elenistică (circa 323-30 î.Hr.). Conform Autorității pentru Antichități din Israel (IAA), care a supervizat descoperirea, piesa ar fi putut face parte dintr-o colecție oferită cadou soldaților la întoarcerea din al Treilea Război Sirian (246-241 î.Hr.), un conflict major între Regatul Ptolemeic al Egiptului și Imperiul Seleucid.
„Este o monedă superbă. În ultimii 100 de ani, am găsit doar 17 astfel de monede.”, a declarat Robert Kool, șeful departamentului de numismatică al IAA. Dintre acestea, piesa recent descoperită este prima găsită în afara Egiptului în cadrul unor săpături arheologice organizate.
Descoperirea a fost făcută de Rivka Langler în situl arheologic Givati Parking Lot, considerat a fi nucleul antic al Ierusalimului. „Cerneam solul săpat când, brusc, am văzut ceva strălucitor. La început, nu-mi venea să cred ce vedeam, dar în câteva secunde alergam entuziasmată prin situl arheologic.”, a relatat Langler.
O monedă de aur rară ce atestă puterea reginei Berenice a II-a
O față a monedei prezintă portretul reginei Berenice a II-a, purtând o tiară, un văl și un colier. Reversul înfățișează un corn al abundenței flancat de două stele și poartă inscripția în greacă „Basileisses”, care se traduce prin „a reginei”. Deși Berenice a II-a era soția lui Ptolemeu al III-lea, care a domnit între anii 246 și 221 î.Hr., inscripția sugerează că aceasta ar fi putut fi o conducătoare de sine stătătoare.
„Era regina unei zone numite Cirenaica, astăzi în estul Libiei. Când soțul ei, Ptolemeu al III-lea, a invadat Siria, ea a preluat funcția de regentă a Egiptului.”, a explicat Kool. Deși și alte regine ptolemaice, precum faimoasa Cleopatra a VII-a, au apărut pe monede, această descoperire se remarcă prin vechimea sa și prin faptul că atestă influența politică semnificativă a reginei Berenice a II-a.
Descoperirea monedei rescrie istoria Ierusalimului antic
Prezența monedei în Ierusalim contestă ideea că orașul antic era mic și sărac după distrugerea Primului Templu de către regele babilonian Nabucodonosor al II-lea în anul 586 î.Hr. „Până acum, opinia predominantă era că Ierusalimul era un oraș mic, marginal, sărac în resurse”, a afirmat Yiftah Shalev, arheolog la IAA și coordonator al săpăturilor.
Shalev a adăugat că „Ierusalimul pare să fi început să se refacă deja în perioada persană [586-333 î.Hr.] și a devenit mai puternic sub dominația ptolemeică.” Descoperirea indică faptul că orașul nu era izolat, ci un centru în plină reconstrucție, care restabilea legături cu puterile politice și economice ale vremii. Yuval Gadot, profesor de arheologie la Universitatea din Tel Aviv și directorul săpăturilor, a concluzionat: „Moneda de aur pe care am găsit-o aici ne arată că Ierusalimul era un oraș important”, ale cărui elite aveau probabil legături strânse cu clasa conducătoare din Egipt.
Mai mult decât o simplă bucată de metal prețios, această monedă este o capsulă a timpului ce leagă două narațiuni istorice majore. Pe de o parte, confirmă puterea și influența politică a unei regine remarcabile într-o lume dominată de bărbați. Pe de altă parte, ne forțează să regândim vitalitatea economică și culturală a unui Ierusalim pe care istoria îl considera, până acum, tăcut și neînsemnat în acea perioadă. Descoperirea nu schimbă doar un detaliu arheologic, ci îmbogățește înțelegerea noastră despre complexitatea legăturilor umane, politice și comerciale din Lumea Antică.
