Adânc sub dealurile aride din nord-estul Iranului, în situl arheologic Tepe Chalow, o echipă de arheologi a scos la lumină o scenă înghețată în timp de acum trei milenii: mormântul somptuos al unei adolescente, împodobită cu aur și însoțită de un artefact de o frumusețe stranie – o cutie pentru cosmetice, păzită de sculpturi de șerpi și scorpioni. Descoperirea oferă o perspectivă rară și valoroasă asupra structurilor sociale ale civilizației Khorasanului Mare, sugerând că tânăra, care a murit în jurul vârstei de 18 ani, deținea o poziție de elită moștenită.
Mormântul, unul dintre cele mai bogate găsite vreodată în regiune, datează de la sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. „Prezența unei asemenea bogății în mormântul unei adolescente rămâne unică în arhivele arheologice ale civilizației Khorasanului Mare”, a afirmat Ali Vahdati, arheolog la Ministerul Patrimoniului Cultural din Iran și autorul principal al studiului publicat în revista științifică Iran.
O zestre pentru lumea de dincolo
Tânăra a fost așezată în poziție ghemuită, pe partea dreaptă, cu fața spre sud-est, o practică funerară specifică sitului Tepe Chalow. Alături de ea se aflau obiecte care vorbesc despre o viață de opulență: doi cercei și un inel din aur masiv, o oglindă de bronz, mai multe ace fin lucrate din fildeș și bronz – unul având forma unei mâini umane – și diverse vase ceramice.
Piesa centrală a descoperirii este, însă, o cutie dreptunghiulară, sculptată minuțios dintr-o piatră neagră de clorit. Pereții săi sunt decorați cu reprezentări de șerpi și scorpioni, creaturi care, potrivit cercetătorilor, „ar fi putut avea funcții ritualice sau protectoare”, arată Live Science.
În interiorul cutiei, destinată probabil păstrării de kohl – un fard de ochi negru popular în antichitate –, s-au păstrat urme ale acestui cosmetic. O cutie aproape identică a fost descoperită anterior în Bactria antică (o regiune ce cuprinde astăzi părți din Afganistan, Tadjikistan și Uzbekistan), sugerând legături comerciale și culturale strânse între cele două zone.
Semnele unui statut moștenit
Analiza artefactelor indică faptul că tânăra făcea parte dintr-o familie extrem de influentă. Prezența acelor de fildeș și a mărgelelor de lapis lazuli demonstrează existența unor rute comerciale pe distanțe lungi, care legau comunitatea sa de teritoriile actuale ale Afganistanului și de Valea Indului. Un sigiliu de bronz, ce înfățișează picioare umane, similar cu altele găsite în sudul Iranului, atestă rolul activ și statutul social pe care îl deținea.
Deoarece a murit la o vârstă fragedă, este improbabil ca ea să fi dobândit singură o asemenea avere și influență. Concluzia echipei de arheologi este că tânăra a primit acest statut prin naștere sau căsătorie. „În acest stadiu, putem vorbi doar despre un statut de elită transmis prin descendență, ceea ce este în concordanță cu natura ierarhică a societății din Khorasanul Mare”, explică Vahdati.
Descoperirea de la Tepe Chalow nu este doar o fereastră către fastul unei lumi dispărute, ci și o dovadă esențială care îi ajută pe istorici să înțeleagă mai bine dinamica socială, rolul femeilor și complexitatea rețelelor comerciale care au definit Epoca Bronzului în această parte a lumii. Misterul adolescentei de aur continuă să fascineze, aducând la lumină poveștile nespuse ale unei civilizații remarcabile.
