Muntele Everest este mai înalt decât ar trebui să fie, iar de vină ar putea fi un râu ciudat

Cercetătorii cred că muntele Everest este mai înalt decât ar trebui să fie. Un eveniment de deviere a unui râu din Himalaya, produs acum circa 89.000 de ani, a cauzat o eroziune atât de intensă încât ar fi putut contribui la înălțarea vârfului Everest cu până la 50 de metri.

O nouă cercetare sugerează că un râu neobișnuit din Himalaya ar fi putut influența creșterea vârfului Everest, ridicându-l cu aproximativ 50 de metri. Potrivit acestui studiu, în urmă cu circa 89.000 de ani, un râu aflat la aproximativ 75 de kilometri de Everest a fost „capturat” de alt curs de apă. Eroziunea provocată de acest fenomen a sculptat un vast defileu, ducând la o pierdere semnificativă de masă terestră în regiune și determinând un efect de ridicare asupra muntelui.

Cu o altitudine de 8.848,86 metri deasupra nivelului mării, Everestul este cel mai înalt vârf de pe Pământ. Însă, „Everestul este mai înalt decât ne-am aștepta”, a declarat Adam Smith, coautor al studiului și cercetător la Departamentul de Științe ale Pământului de la University College London.^[sursa]

Muntele Everest este mai înalt decât ar trebui din cauza unui râu

Diferențele de altitudine între majoritatea vârfurilor din Himalaya sunt de aproximativ 50-100 metri, dar Everestul depășește K2, următorul vârf ca înălțime, cu 250 de metri. „Acest lucru indică posibilitatea unui proces geologic interesant în desfășurare.”, a adăugat Smith.

Datele GPS arată că Everestul crește cu aproximativ 2 milimetri pe an, o rată mai mare decât cea așteptată pentru lanțul Himalaya. Pentru a identifica cauza acestui fenomen, cercetătorii au investigat dacă structura neobișnuită a rețelei hidrografice ar putea fi responsabilă.

„Râul Arun este ciudat prin faptul că curge într-o formă de L. Majoritatea râurilor au o configurație asemănătoare ramurilor unui copac, cu un trunchi principal drept și afluenți care se varsă în acesta. Cu toate acestea, râul Arun curge de la est la vest în porțiunea sa amonte, pentru ca apoi să vireze brusc spre sud, prin Himalaya. Această formă sugerează că râul și-a schimbat recent cursul și ar fi putut captura un alt râu.”, a explicat Smith.

Pentru acest studiu, publicat pe 30 septembrie 2024 în revista Nature Geoscience, echipa de cercetători a utilizat modele numerice pentru a simula modul în care rețeaua râului Kosi, ce străbate China, Nepal și India, a evoluat de-a lungul timpului. Modelele au fost apoi comparate cu topografia actuală a regiunii, pentru a determina care scenariu simulat se potrivește cel mai bine realității.^[studiu]

Rezultatele sugerează că râul Arun (în prezent un afluent principal al râului Kosi) a fost „capturat” de Kosi acum aproximativ 89.000 de ani. Acest eveniment a condus la o intensificare bruscă a eroziunii fluviale, creând defileul Arun.

Cercetătorii susțin că formarea acestui defileu și eroziunea asociată ar fi înlăturat suficientă masă terestră din regiune, ceea ce ar fi redus greutatea scoarței în jurul Everestului, permițând înălțarea acestuia. Conform modelelor lor, muntele ar fi crescut între 15 și 50 de metri în urma acestui eveniment geologic.

Nu este clar ce anume a cauzat capturarea râului, spune Smith. Una dintre ipoteze este că eroziunea produsă de râul Kosi a „invadat” râul Arun, capturând o parte din acesta. O altă teorie sugerează că un lac glaciar ar fi putut să se reverse, provocând o inundație catastrofală care a erodat bariera naturală dintre râurile Kosi și Arun. „Nu suntem încă siguri care dintre aceste mecanisme este cel mai probabil”, a adăugat Smith.

Everestul va continua să crească până când rețeaua hidrografică locală se va stabiliza complet în urma acestor schimbări, a explicat Smith. Următorii pași ai cercetătorilor includ o analiză mai detaliată a defileului Arun și a altor regiuni din Himalaya pentru a restrânge perioada exactă a evenimentului de capturare, date ce vor putea valida modelele simulate.