Muntele Măslinilor: lucruri fascinante despre locul din care Iisus S-a înălţat la cer

Dominând panorama estică a Orașului Vechi al Ierusalimului, se înalță Muntele Măslinilor, un nume ce evocă livezile odinioară bogate care îi acopereau versanții. Mai mult decât o simplă formă de relief, acest munte este un spațiu încărcat de o semnificație religioasă profundă, un punct de convergență sacru pentru creștinism, iudaism și islam.

Deși denumirea sugerează un pisc singular, Muntele Măslinilor este, în realitate, un lanț deluros care se desfășoară pe o lungime de aproximativ 3,5 kilometri, de la nord la sud. Atingând o altitudine maximă de 826 de metri, „muntele” privește de sus Orașul Vechi, fiind cu doar circa 100 de metri mai înalt decât acesta.

Separarea geografică este marcată de Valea Chedron (sau Kidron), al cărei curs, adesea secat, își croiește drum spre sud, către Marea Moartă. În vecinătatea sa nordică se află Muntele Scopus, iar spre sud se întinde legendara Vale a lui Iosafat, care adăpostește Grădina Ghetsimani – un loc cu rezonanțe definitorii în Noul Testament.

Pentru evrei, Muntele Măslinilor este special pentru că aici cred ei că va începe învierea morților, o speranță eshatologică, adică momentul în care va sosi Mesia. Este o credință fundamentală. Nici musulmanii nu-l ignoră, deși Coranul nu-l menționează pe nume. Referirile la măslinul sfânt și faptul că profetul Isa (adică Iisus), foarte respectat în islam, a avut legături cu locul, astfel că îl fac sacru și pentru ei.

Rezonanța creștină a Muntelui Măslinilor

Numele Muntelui Măslinilor vibrează cu o intensitate aparte în lumea creștină, fiind martorul tăcut al unor episoade cruciale din viața pământească a lui Iisus Hristos. Aici, în liniștea Grădinii Ghetsimani, Și-a petrecut Mântuitorul ultimele clipe de libertate, rugându-se în agonie înainte de a fi prins.

Evanghelia după Luca surprinde dramatismul acelei nopți, revelând zbuciumul Său și profunda conexiune cu Dumnezeu Tatăl, un moment cheie pentru înțelegerea dublei Sale naturi, umană și divină. Tradiția creștină consemnează tot pe acest munte plânsul lui Iisus pentru soarta Ierusalimului și profeția Sa privind distrugerea cetății.

În cele din urmă, Muntele Măslinilor devine scena triumfului final asupra morții: Înălțarea la ceruri. După Înviere, Iisus S-a arătat ucenicilor Săi aici, încredințându-le Marea Trimitere – misiunea de a răspândi Evanghelia în întreaga lume. Sub privirile lor, El S-a înălțat, lăsând în urmă promisiunea revenirii. Locul considerat a fi cel al Înălțării este astăzi marcat de Biserica Pater Noster și Capela Înălțării.^[sursa]

Necropola milenară de pe Muntele Măslinilor

Dincolo de reverberațiile sale spirituale, Muntele Măslinilor este renumit pentru impresionantul și străvechiul său cimitir evreiesc, considerat unul dintre cele mai vechi și mai semnificative din lume. Peste 150.000 de morminte, unele datând de aproape 3.000 de ani, împânzesc coastele muntelui.

Aici își dorm somnul de veci nenumărate personalități marcante din istoria biblică și iudaică – profeți precum Hulda și Zaharia, figuri regale ca Absalom, fiul Regelui David, alături de înțelepți, rabini și lideri spirituali. Foarte mulţi evrei îşi doresc să fie îngropaţi în acest cimitir. Evident, motivele sunt legate de credința iudaică privind învierea morților atunci când va sosi Mesia. De-a lungul timpului, acest loc a căpătat o aură sacră, devenind în cele din urmă un simbol pentru momentul Învierii Domnului.

Pe lângă vasta necropolă evreiască, pe Muntele Măslinilor se află și alte monumente și locuri de pelerinaj importante. Biserica Tuturor Națiunilor, cunoscută și ca Biserica Agoniei, comemorează rugăciunea lui Iisus în Ghetsimani. Nu departe se găsește și Mormântul Fecioarei Maria, mama lui Iisus, un loc de profundă venerație atât pentru creștini, cât și pentru musulmani.