Timpul trece într-un ritm constant, dar corpul uman nu îmbătrânește la fel. În loc de un declin treptat, viața noastră pare să se desfășoare în etape distincte: de la creșterea rapidă din copilărie la o perioadă de relativă stabilitate, urmată de o accelerare a procesului de îmbătrânire pe măsură ce deceniile trec.
Acum, un studiu amplu a identificat un moment de cotitură major în acest proces: pragul de 50 de ani.
Potrivit cercetării, care a analizat proteinele din corpul uman la diferite vârste, după acest prag, traiectoria de degradare a țesuturilor și organelor devine mult mai abruptă. Iar printre primele afectate se numără vasele de sânge, care prezintă unul dintre cele mai rapide ritmuri de îmbătrânire.
De ce 50 de ani este vârsta la care corpul începe brusc să îmbătrânească accelerat
„Pe baza modificărilor proteice asociate îmbătrânirii, am dezvoltat ceasuri proteomice specifice țesuturilor și am caracterizat traiectoriile îmbătrânirii la nivel de organ. Analiza a relevat o inflexiune a îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani.”, scrie o echipă de cercetători de la Academia Chineză de Științe, conform Science Alert.
Deși oamenii au o speranță de viață remarcabil de mare comparativ cu alte mamifere, acest avantaj vine cu un preț: declinul funcțiilor organelor, care crește riscul de boli cronice.
Pentru a înțelege mai bine cum îmbătrânesc organele individuale, cercetătorii au investigat modul în care proteinele din diferite țesuturi se modifică în timp. Ei au colectat probe de la 76 de donatori de organe, cu vârste între 14 și 68 de ani, acoperind șapte sisteme majore ale corpului, inclusiv cardiovascular, digestiv, imunitar și musculo-scheletic.
Echipa a creat un catalog detaliat al proteinelor, observând cum nivelurile acestora variază odată cu vârsta. Comparând datele cu o bază de date a bolilor, au descoperit că expresia a 48 de proteine asociate cu diverse afecțiuni, precum bolile cardiovasculare și fibroza tisulară, creștea odată cu înaintarea în vârstă.
Cele mai dramatice schimbări au fost observate în intervalul 45-55 de ani. În această perioadă, multe țesuturi suferă o „remodelare” substanțială la nivel de proteine, cele mai pronunțate modificări având loc în aortă.
Pentru a-și valida descoperirile, echipa a izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aorte de șoarece și a injectat-o unor șoareci tineri. Animalele tratate au arătat o performanță fizică redusă, o forță mai mică și un echilibru mai slab, prezentând markeri clari de îmbătrânire vasculară.
Aceste rezultate se aliniază cu studii anterioare care au identificat alte praguri de îmbătrânire, în jurul vârstei de 44 și 60 de ani, sugerând că procesul este unul complex și etapizat. Înțelegerea modului în care anumite părți ale corpului sunt afectate în momente specifice ar putea duce la dezvoltarea unor intervenții medicale care să ne ajute să trecem mai ușor prin acest proces.
„Studiul nostru își propune să construiască un atlas proteomic cuprinzător al îmbătrânirii umane. Aceste descoperiri pot facilita dezvoltarea de intervenții țintite pentru îmbătrânire și bolile asociate, deschizând calea către îmbunătățirea sănătății persoanelor în vârstă.”, concluzionează cercetătorii în lucrarea publicată în revista științifică Cell.
