Ai simțit vreodată o poftă bruscă și inexplicabilă pentru ceva anume, chiar și după o masă copioasă? Sau o stare de iritare care apare din senin, fără un motiv aparent? De ani de zile, am pus aceste lucruri pe seama voinței slabe sau a unei zile proaste. Dar dacă adevăratul vinovat ar fi, de fapt, un simț ascuns, la fel de real ca văzul sau auzul, care operează direct din adâncul intestinelor tale?
O cercetare revoluționară sugerează exact acest lucru. O echipă de la prestigioasa Universitate Duke din SUA susține că legătura dintre intestine și creier este atât de rapidă și sofisticată, încât ar trebui clasificată ca un simț complet nou.
Acest „simț” ne-ar putea influența în timp real apetitul, poftele și chiar starea de spirit. Sună a science-fiction, dar dovezile, publicate în jurnalul de elită Nature, sunt convingătoare.
Un „telefon roșu” între intestine și creier
Deși legătura intestin-creier nu este o idee nouă, mecanismul exact a fost un mister. Până acum, se credea că semnalele sunt lente și fac parte mai degrabă dintr-un răspuns general, imunitar sau inflamator.
Echipa de la Duke, condusă de neurologul Diego Bohórquez, a vrut să vadă dacă există o linie de comunicare directă și rapidă.
„Eram curioși să aflăm dacă organismul poate detecta în timp real tiparele microbiene… ca răspuns neuronal care ghidează comportamentul în timp real,” a explicat Bohórquez.
Pentru a testa asta, cercetătorii s-au concentrat pe o proteină numită flagelină, care se găsește pe multe bacterii intestinale. Aceștia au administrat doze mici din această proteină unor șoareci și au urmărit ce se întâmplă. Rezultatul a fost uimitor: semnalul a fost preluat de celule specializate din peretele intestinal, numite neuropode, care au transmis instantaneu mesajul către creier prin nervul vag.
Efectul? Șoarecii care au primit semnalul de la bacterii au mâncat semnificativ mai puțin. Practic, bacteriile le-au „spus” creierelor lor: „Suntem aici, e suficient.”
Dovada supremă: dezactivarea simțului
Pentru a fi siguri că nu este o coincidență, oamenii de știință au făcut un pas crucial: au folosit șoareci modificați genetic, ale căror celule neuropode nu mai aveau receptori pentru flagelină. Când acestor șoareci li s-a administrat proteina, nu s-a întâmplat nimic. Au continuat să mănânce normal.
Acest experiment a demonstrat că, fără capacitatea de a „auzi” mesajul bacteriilor, creierul rămâne „în întuneric”. Comunicarea a fost întreruptă.
Bun venit, „simț neurobiotic”
Pe baza acestei viteze și complexități, cercetătorii argumentează că nu este vorba doar de o simplă reglare a apetitului. Este un simț în toată regula, pe care l-au numit simțul neurobiotic.
Ce înseamnă asta pentru noi?
- Explică poftele bruște: o schimbare în populația de bacterii ar putea trimite semnale rapide către creier, cerând un anumit tip de „hrană”;
- Luminează fluctuațiile de dispoziție: aceleași semnale ar putea influența starea noastră emoțională, explicând de ce ne simțim uneori anxioși sau iritați fără un motiv clar;
- Oferă noi speranțe: înțelegerea acestui simț ar putea revoluționa tratamentele pentru obezitate, tulburări alimentare și chiar afecțiuni psihiatrice.
Deși studiile trebuie confirmate la oameni, sistemele noastre digestive sunt remarcabil de similare cu cele ale șoarecilor. Următorul pas, spune Bohórquez, este să investigăm cum dietele specifice modifică peisajul microbian și, implicit, semnalele pe care le trimit creierului nostru.
Așadar, data viitoare când simți o poftă intensă sau o schimbare bruscă de dispoziție, amintește-ți: s-ar putea să nu fii doar tu. S-ar putea să fie al șaselea tău simț care încearcă să-ți spună ceva.
