„AI slop” (adică textele și elementele media de slabă calitate, generate de inteligența artificială), chatbot-urile și inteligența artificială agentică nu doar schimbă internetul, ci ar putea să-l facă de nerecunoscut, avertizează experții.
Ascensiunea inteligenței artificiale (AI) s-a infiltrat în viețile noastre mult dincolo de asistenții virtuali inofensivi precum Siri de la Apple sau Alexa de la Amazon. Inteligența artificială generativă nu doar perturbă modul în care este creat conținutul digital, dar începe să redefinească fundamental modul în care internetul ne servește.
Accesul democratizat la modele lingvistice mari (LLM) și la instrumente avansate de AI a pus paie pe focul așa-numitei „Teorii a Internetului Mort”. Această idee, care a câștigat teren la începutul anilor 2020, sugerează un scenariu distopic în care web-ul este dominat de AI-uri care comunică și produc conținut pentru alte AI-uri, informația creată și diseminată de oameni devenind o raritate exotică.
Deși investigațiile anterioare au sugerat că nu suntem încă acolo, realitatea se schimbă rapid. Oamenii interacționează tot mai des cu boții și nu mai poți presupune niciodată cu certitudine că o interacțiune online are loc cu o altă ființă umană.
Mai mult, conținutul de calitate îndoielnică – de la articole, imagini și videoclipuri, până la postări pe rețelele sociale generate de instrumente precum Sora sau ChatGPT – duce la o explozie de „AI slop” (după cum am mai precizat, un fel de deșeuri digitale generate de AI). Acesta variază de la Reel-uri pe Instagram cu pisici cântând la instrumente, până la informații false prezentate drept știri factuale. Fenomenul este alimentat de dorința de a genera clicuri facile și de a manipula vizibilitatea în motoarele de căutare (SEO).
„Provocarea constă în faptul că o combinație între tendința de optimizare pentru motoarele de căutare (SEO) și adaptarea la algoritmii rețelelor sociale a dus la mai mult conținut, dar de o calitate inferioară. Conținutul plasat pentru a exploata economia atenției noastre a devenit principala modalitate de prezentare a informațiilor”, a explicat Adam Nemeroff, prorector pentru inovații la Universitatea Quinnipiac, Connecticut. „AI slop-ul și alte tipuri de conținut generat de algoritmi umplu adesea aceste spații în prezent.”
Războiul numerelor: AI vs. Creatori Umani
Neîncrederea în informațiile online nu este o noutate, însă instrumentele AI au accelerat exponențial viteza cu care se pot răspândi datele fabricate. Firma de SEO Graphite a constatat că, în noiembrie 2024, numărul articolelor generate de AI publicate l-a depășit pe cel al articolelor scrise de oameni.
Deși 86% dintre articolele clasate în Google Search erau încă scrise de oameni, tendința este clară. Nemeroff subliniază că acest conținut de proastă calitate începe să ne afecteze negativ, citând rapoarte conform cărora unul din 10 canale YouTube cu cea mai rapidă creștere afișează exclusiv conținut generat de AI.
„Conținutul AI de slabă calitate îi înlocuiește activ pe creatorii care își câștigă existența din online. Publicații precum revista Clarkesworld au fost nevoite să oprească acceptarea contribuțiilor din cauza avalanșei de texte generate de AI, iar chiar și Wikipedia se confruntă cu presiuni enorme asupra sistemului său de moderare.”, a explicat el.
Această saturație erodează încrederea. Pe măsură ce AI-ul generativ devine tot mai bun în a crea falsuri convingătoare, am putea ajunge într-o situație paradoxală în care neîncrederea profundă în media îi va face pe oameni să considere conținutul real, creat de oameni, drept fals.
„Recomand întotdeauna să plecați de la premisa că un conținut este generat de AI și să căutați dovezi că nu este așa”, sfătuiește Nemeroff.
Încrederea vs. Economia Atenției
Există două fațete ale acestei crize de încredere. Prima este răspândirea informațiilor false, dar convingătoare, care necesită o gândire critică acută pentru a fi depistate.
„Competențele informaționale au fost întotdeauna esențiale pentru experiența utilizării web-ului, iar acum sunt și mai importante și mai nuanțate”, spune Nemeroff.
A doua fațetă este utilizarea deliberată a AI-ului pentru a capta atenția, chiar și atunci când falsul este evident. Un exemplu dureros a fost cel al imaginilor virale cu un copil și un cățeluș în urma uraganului Helene, folosite pentru dezinformare politică. Deși au fost demascate rapid, impactul emoțional și reacțiile au fost deja generate.
„Conținutul AI care este mai strălucitor, mai zgomotos și mai captivant decât realitatea… creează un efect de «sirenă», în care companionii AI sau fluxurile de divertisment sunt mai seducătoare decât interacțiunile umane dezordonate și uneori dezamăgitoare”, a declarat Nell Watson, inginer de etică AI la Singularity University.
Watson folosește o metaforă puternică pentru a descrie situația: „Conținutul AI de proastă calitate este echivalentul digital al poluării cu plastic din ocean. Acesta blochează ecosistemul, îngreunând navigarea și degradând experiența tuturor. Efectul imediat este oboseala autenticității. Încrederea devine rapid cea mai scumpă monedă online.”
Există însă și o speranță: creșterea conținutului neautentic ar putea genera o cerere pentru conținut „artizanal”, verificat, creat de oameni reali, posibil protejat în spatele unor paywall-uri sau în comunități închise.
Cum ar putea AI să transforme internetul: era Agenților AI
AI nu schimbă doar conținutul, ci și modul în care îl consumăm. Agenții bazați pe LLM sunt deja integrați în smartphone-uri, iar Google oferă acum rezumate generate de AI înaintea rezultatelor clasice de căutare.
„Până acum, am utilizat internetul prin adrese web și căutări. AI este prima inovație care perturbă acest ciclu”, adaugă Nemeroff.
Trecem de la un internet vizual, conceput pentru ochi umani, la unul funcțional, conceput pentru agenți AI.
„În curând, nu veți mai naviga pe internet pentru a rezerva un zbor; agentul dvs. personal de AI va negocia cu site-urile. Internetul devine o bază de date pentru mașini, mai degrabă decât o bibliotecă pentru oameni”, spune Watson.
Acest lucru are două efecte majore:
- Reducerea traficului uman: Dacă AI-ul citește site-ul pentru tine, nu mai vezi reclamele, ceea ce distruge modelul de finanțare al multor publicații și forțează apariția paywall-urilor.
- Canibalizarea datelor: Agenții AI vor ajunge să învețe din conținut generat tot de AI („AI slop”), ceea ce duce la o degradare a calității și o detașare de realitate.
„Din punct de vedere social, acest lucru riscă să ne izoleze. Dacă un companion AI este întotdeauna de acord cu tine și nu are niciodată o zi proastă, relațiile umane par obositoare prin comparație. Predăm gândirea noastră critică algoritmilor care rezumă lumea pentru noi.”, avertizează Watson.
Sfârșitul internetului așa cum îl știm?
Este greu de prezis exact cum va arăta viitorul, dar Watson oferă o prognoză sumbră: „Nu va fi atât un oraș fantomă, cât o apocalipsă zombie”.
Totuși, istoria ne oferă lecții. Nemeroff compară momentul actual cu ascensiunea rețelelor sociale de la sfârșitul anilor 2000 – o tehnologie perturbatoare care a venit cu pericole neanticipate. Soluția ar putea sta în reglementare responsabilă și în adaptarea comportamentului consumatorilor.
Deși AI-ul reprezintă o provocare masivă, instrumentele agentice ar putea ajuta la scoaterea la suprafață a unor informații valoroase, ascunse până acum de algoritmi. Viitorul internetului depinde de modul în care reacționăm la „poluarea” digitală: ne vom retrage în enclave exclusiv umane sau vom cere semnale de încredere mai puternice?
„Ne aflăm într-un moment cu adevărat provocator. Cred că vom începe să vedem mai multe exemple de evidențiere a provenienței conținutului de calitate superioară și de oameni care investesc în acesta.”, a concluzionat Nemeroff.
