Neuroferitinopatia este o boală misterioasă şi foarte rară a creierului, care îi face pe pacienți să devină captivi în propriul lor corp și pare să afecteze, în mare parte, doar urmașii unei singure familii. Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge testează acum dacă un medicament care există deja pe piață ar putea fi reutilizat pentru a opri răspândirea bolii sau, chiar, pentru a o vindeca de tot.

Liz Taylor avea 38 de ani atunci când a aflat că, în scurt timp de la acel moment, nu va mai putea să meargă, să vorbească și nici chiar să mănânce. După ce mâinile au început să o doară, medicii din Newcastle, Marea Britanie, au supus-o pe Liz la mai multe teste care au durat câteva săptămâni și au arătat că suferă de o boală neurologică pentru care nu există leac. Nimic nu poate fi mai dur pentru un om decât o asemenea veste cumplită.

O boală misterioasă îi ţine pe cei suferinzi captivi în propriul corp

Anii au trecutm, iar Liz a ajuns la vârsta de 59 de ani și este captivă în propriul ei corp. Mintea ei este încă activă, dar James, soțul lui Liz, nu poate comunica cu ea decât privind-o în ochi şi intuind ce doreşte să transmită.[sursa]

boală misterioasă
Strămoșii comuni ai lui Liz ar putea fi înrudiți cu Fletcher Christian, cunoscut pentru că a condus revolta de pe vasul Bounty în anul 1789, şi care au contractat această boală misterioasă

Următorii ani au adus și mai multe vești devastatoare pentru familia lui Liz. Cele trei surori ale sale au aflat că suferă și ele de aceeași afecțiune – o boală genetică de care niciun membru al familiei din Rochdale, Greater Manchester, nu știa nimic.

• CITEŞTE ŞI:  Constantin Brâncoveanu, domnitorul care a sfidat Imperiul Otoman

Oamenii de știință cred că aproximativ 100 de oameni din întreaga lume suferă de această boală, iar cei mai mulți se trag din aceeași familie din Cumbria, o regiune din nordul Angliei. Aceștia au un defect genetic prin care fierul care se acumulează în creier nu mai poate fi eliminat.

„Trebuie să fie foarte frustrant să trăiești în această carapace.”, a spus Stephen, soțul uneia dintre surorile lui Liz, Heather.

Cei afectați de această boală misterioasă sunt urmași ai liderului faimoasei revolte de pe vasul Bounty

Boala a fost descoperită de cercetătorii din Newcastle după ce aceștia au observat o creștere a numărului de pacienți din regiunea Cumbria.

Profesorul John Burns de la Universitatea Newcastle, care a ales numele bolii, a descoperit că în aproape toate cazurile cunoscute pacienții sunt cel mai probabil urmași ai aceluiași strămoș.

Toți pacienții au legături de rudenie cu persoane cu numele de familie Fletcher care au trăit în Cockermouth, Cumbria, în secolul al XVIII-lea. Mai mult, s-ar putea ca toți cei care suferă azi de această boală să fie înrudiți cu Fletcher Christian, liderul revoltei de pe vasul Bounty, un incident faimos care a avut loc în aprilie 1789.

Revolta echipajului navei britanice HMS Bounty a avut loc împotriva căpitanului William Bligh în aprilie 1789. Fletcher Christian, un ofițer secund pe Bounty, a condus revolta după ce Bligh a impus o disciplină strictă și pedepse severe. Rebelii au preluat controlul asupra navei și l-au abandonat pe Bligh și pe 18 membri ai echipajului loiali într-o barcă deschisă.

Rebelii au navigat apoi către Tahiti, unde au rămas timp de șase luni. Cu toate acestea, conflictele interne și frica de represalii din partea autorităților britanice i-au determinat să caute un nou refugiu.

Publicitate
• CITEŞTE ŞI:  Motivul pentru care doi oameni au fost înmormântaţi sub pista unui aeroport

În anul 1790, Christian și alți opt revoltați au navigat către insula Pitcairn, un teritoriu britanic nelocuit din Pacificul de Sud. Aceştia au ars nava Bounty și s-au stabilit pe insulă, unde au fondat o colonie. Din urmaşii lui Fletcher Christian provin Liz şi membrii familiei sale.

S-a descoperit un medicament promiţător

La aproape 25 de ani de când boala a fost descoperită, profesorul de neurologie Patrick Chinnery, de la Universitatea din Cambridge va începe să testeze dacă un medicament deja existent, deferiprona, poate fi folosit pentru a „scoate fierul din creier” și pentru a opri boala. Studiul va dura un an.

„Imaginile arată unde se acumulează fierul în creier și asta se vede clar la cei care au moștenit această schimbare genetică. Poate dura și 40 de ani până când bolnavii încep să aibă simptome.”, a mai spus profesorul Chinnery.

După ce pacienții au avut simptome timp de 10 ani, excesul de fier este „clar că provoacă leziuni la creier și țesutul de sprijin este distrus. Obiectivul nostru principal este să oprim boala să se dezvolte și asta s-ar putea să ducă și la inversarea parțială a problemelor.”, a explicat profesorul Chinnery.

Dacă testele vor avea succes, doctorii le vor putea oferi pacienților tratamentul necesar înainte ca aceștia să dezvolte vreun simptom.

Mai mult, și tratarea altor boli asociate cu acumularea de fier în creier ar putea beneficia de pe urma acestui studiu. „Dacă putem să arătăm că, în această boală, reducerea fierului oprește distrugerea celulelor nervoase, nu ar fi prea mult să poți sugera o abordare similară în cazul bolilor Parkinson și Alzheimer.”, a mai spus Patrick Chinnery.

• CITEŞTE ŞI:  Iulia Hasdeu, fiica genială a savantului B.P. Hasdeu, care s-a stins la doar 18 ani

Fiica lui Liz ar putea avea aceeaşi soartă

Fiica lui Liz, Penny, are grijă de mai multe persoane din familia ei, dar nu știe încă dacă are și ea această boală. „Încerc să nu mă gândesc la asta. Dacă te gândești la asta, atunci cred că va veni mai repede.”

Penny spune că se teme să nu-și facă speranțe cu privire la succesul tratamentului, dar adaugă că pentru ea și familia ei „ar însemna totul” dacă studiul clinic ar fi un succes. „Dacă încetinește boala, acesta este un câștig, starea sa nu se va agrava. Dacă o poate vindeca, ar fi fantastic, pur și simplu minunat.”, a mai spus soțul lui Heather cu privire la tratamentul experimental.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante: