De la distanță, un arici de mare pare doar un ghem de ace neînsuflețite. Dar o privire mai atentă asupra acestor creaturi cu aspect extraterestru dezvăluie ceva uimitor: un „creier” complex, răspândit în întregul lor corp. Această descoperire ne forțează să regândim fundamental tot ce credeam că știm despre evoluția sistemului nervos și chiar despre natura inteligenței.
Echinodermele – grupul de animale care include stelele de mare, castraveții de mare și aricii de mare – au fost mult timp etichetate drept „simple”. Poate că arată fascinant, dar le lipsesc caracteristicile pe care le asociem de obicei cu inteligența complexă, în special un creier centralizat.
Până acum, se presupunea că toate echinodermele posedă doar un sistem nervos radial rudimentar – puțin mai mult decât o rețea de nervi interconectați, fără un centru de procesare care să ia deciziile.
Însă o nouă cercetare sugerează că aceste creaturi sunt mult mai complexe din punct de vedere neurologic. Într-un studiu recent, cercetătorii au folosit analize de ultimă generație la nivel de celulă unică pentru a cartografia fiecare celulă din ariciul de mare violet (Paracentrotus lividus), imediat după metamorfoza sa din stadiul embrionar.
Descoperirile lor sunt șocante. Au găsit o diversitate neașteptată de tipuri de celule neuronale. Sute dintre neuronii analizați exprimau atât gene specifice echinodermelor, legate de „cap”, cât și gene care se regăsesc în mod normal în sistemul nervos central al vertebratelor (grupul din care facem și noi parte).
Au creier în tot corpul?
În loc de o rețea nervoasă simplă, s-a descoperit că aceste animale au un sistem integrat, asemănător unui creier, care se extinde în tot corpul lor.
Mai mult, echipa a găsit celule sensibile la lumină distribuite pe toată suprafața ariciului de mare. Aceste celule sunt similare cu cele din retina umană, dar în loc să fie concentrate în ochi, ele sunt pur și simplu… peste tot.
Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii susțin că aricii de mare nu ar trebui considerați deloc „fără creier”. Ei propun, în schimb, că aceste creaturi au o organizare „total cerebrală”. Cu alte cuvinte, în loc să aibă un creier centralizat și organe de simț separate, întregul lor „hardware” neural este difuzat în tot corpul.
„Rezultatele noastre arată că animalele fără un sistem nervos central convențional pot dezvolta totuși o organizare similară creierului”, a explicat într-o declarație dr. Jack Ullrich-Lüter de la Museum für Naturkunde Berlin, unul dintre primii autori ai studiului.
„Acest lucru schimbă fundamental modul în care gândim despre evoluția sistemelor nervoase complexe”, a adăugat el.
Ca oameni, avem prostul obicei de a recunoaște inteligența doar la creaturile care au sisteme nervoase asemănătoare cu ale noastre. Acceptăm ușor că cimpanzeii și delfinii sunt deștepți, dar încrederea noastră se clatină pe măsură ce formele de viață devin mai puțin familiare – gândiți-vă la ciorile care rezolvă probleme, la caracatițele care își schimbă forma sau chiar la mucegaiurile de nămol care par coordonate în mod bizar.
Caracatița este exemplul perfect. Cu un creier în formă de gogoașă care înconjoară esofagul și o rețea complexă de „mini-creiere” care se extind în brațe, ar fi putut fi ușor respinsă ca o simplă nevertebrată. Acum, însă, știm că sunt creaturi extrem de inteligente și sensibile.
Poate că este timpul să privim ariciul de mare cu alți ochi. Departe de a fi o creatură marină fadă și simplistă, echinodermele ar putea fi ceva mult mai straniu: o formă de inteligență extraterestră, pe care abia începem să o înțelegem.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
