De ce postările care inspiră anxietate se răspândesc ca focul, în timp ce cele pline de furie eșuează? O nouă cercetare dezvăluie mecanismele emoționale neașteptate care dictează ce conținut devine viral pe rețelele sociale.
Pe rețelele de socializare, emoții care par similare, precum anxietatea și furia, pot declanșa reacții radical diferite din partea publicului. Un nou studiu, publicat în jurnalul științific Information Systems Research, a analizat aproape 400.000 de articole distribuite de 7 milioane de utilizatori pentru a înțelege exact ce anume ne face să dăm click pe butonul de „share”.
„Unele emoții, precum anxietatea și iubirea, ajută conținutul să devină viral, în timp ce altele, precum furia sau tristețea, tind să încetinească procesul,” a explicat autorul principal Yifan Yu, profesor la Texas McCombs, citat de Phys.org.
Emoții asemănătoare, efecte opozabile
Echipa de cercetători, formată din specialiști de la universități din Hong Kong, Florida și Washington, a folosit un lexicon de cuvinte pentru a clasifica fiecare articol în funcție de opt emoții distincte. Apoi, au urmărit cât de rapid și pe scară largă s-a răspândit conținutul.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Deși atât anxietatea, cât și furia sunt emoții negative, postările care exprimau anxietate s-au răspândit semnificativ mai mult.
Explicația, sugerează Yu, stă în percepția noastră. Furia este adesea văzută ca fiind reactivă și irațională. În schimb, anxietatea implică un proces de gândire mai îndelungat, iar utilizatorii o pot percepe ca fiind o informație mai fiabilă și mai utilă de împărtășit, ca un avertisment sau un semnal de sprijin.
„Nu contează doar dacă o emoție este pozitivă sau negativă. Contează tipul specific de emoție și ceea ce transmite cititorului.” spune Yu.
În mod similar, iubirea a impulsionat distribuirea, în timp ce bucuria a avut un efect negativ. Cercetătorii speculează că postările despre iubire încurajează interacțiunea și sprijinul, pe când cele despre bucurie pot părea prea egocentrice sau agresive, descurajând distribuirea.
Cine distribuie și ce anume?
Studiul a scos la iveală și diferențe clare în funcție de demografie:
- Anxietatea, iubirea și surpriza au avut cel mai mare impact pozitiv asupra răspândirii conținutului;
- Furia, tristețea și bucuria au influențat negativ distribuirea;
- Persoanele în vârstă au fost mai predispuse să distribuie articole care exprimă furie sau anxietate;
- Tinerii au fost mai atrași de conținutul care exprimă dezgust;
- Utilizatorii cu cercuri sociale mari au tins să distribuie articole despre iubire, anxietate sau anticipare;
- Cei cu mai puțini prieteni au fost mai înclinați să distribuie postări care exprimă furie sau surprindere.
Un internet mai sigur prin înțelegerea emoțiilor
Aceste descoperiri au implicații majore atât pentru creatorii de conținut, cât și pentru platformele de social media. Yu speră că cercetarea sa îi va ajuta pe creatori să fie mai conștienți de impactul limbajului emoțional.
Mai mult, platformele ar putea folosi aceste modele pentru a-și îmbunătăți sistemele de moderare.
„Folosind modelele noastre, platformele pot detecta conținutul cu expresie emoțională excesivă și pot anticipa modelul probabil de difuzare, permițând intervenții în timp util,” adaugă cercetătorul. Prin monitorizarea atentă a emoțiilor care pot genera cascade informaționale masive, precum iubirea, surpriza și, în special, anxietatea, se pot detecta mai eficient conținuturile dăunătoare.
În cele din urmă, cercetarea ar putea contribui la crearea unor rețele sociale mai sigure, susținând politici de moderare mai nuanțate și bazate pe date concrete.
