O pată solară monstruoasă, de mărimea celei care a provocat Evenimentul Carrington, este țintită spre Pământ – Dar nu intrați în panică

Un nou complex masiv de pete solare, denumit AR 4294-4296, tocmai a apărut pe partea Soarelui orientată spre noi și privește direct spre planeta noastră. Această pată întunecată este comparabilă ca dimensiuni cu celebra pată solară care a declanșat Evenimentul Carrington din 1859 — dar, deocamdată, gigantul rămâne inactiv.

Acest grup gigantic — cu o dimensiune totală similară cu cea responsabilă pentru cea mai mare furtună solară din istoria înregistrată — se află acum în poziție directă spre Pământ. Dar, înainte să vă pregătiți buncărul, vești bune: nu intrați în panică! Deși săptămâna viitoare am putea avea parte de spectacole de aurore și posibile perturbări tehnologice minore, este puțin probabil ca acest nou complex să declanșeze un al doilea eveniment de tip Carrington.

Detectivul de pe Marte și gigantul care se ascundea

Complexul, catalogat oficial drept AR 4294-4296, este format din două grupuri distincte, AR 4294 și AR 4296, interconectate magnetic. Acesta a devenit vizibil pentru noi pe 28 noiembrie, apărând pe marginea vestică a stelei noastre odată cu rotația Soarelui, arată Live Science.

Totuși, nu a fost o surpriză totală. Petele întunecate au fost detectate cu aproximativ o săptămână mai devreme de roverul NASA Perseverance de pe Marte, care „spiona” activitatea de pe partea îndepărtată a Soarelui.

AR 4294-4296 are aproximativ aceeași anvergură ca pata solară colosală observată de astronomul britanic Richard Carrington în septembrie 1859. Acea pată istorică a generat infamul „Eveniment Carrington” — cea mai puternică furtună solară la care omenirea a fost martoră vreodată.

Imaginile publicate recent de Spaceweather.com pun noul complex față în față cu schițele lui Carrington din secolul al XIX-lea. La prima vedere, versiunea modernă pare chiar mai mare. Totuși, la o analiză mai atentă, petele sale întunecate propriu-zise acoperă o suprafață solară de aproximativ 90% din dimensiunea monstrului Carrington.

Fizica din spatele haosului: De ce contează dimensiunea (și magnetismul)

Petele solare sunt rampe de lansare pentru explozii puternice de radiații (erupții solare). Acest lucru se întâmplă atunci când liniile invizibile ale câmpului magnetic se contorsionează și se rup, eliberând energie violentă în spațiu.

Aceste explozii pot provoca întreruperi radio temporare pe Pământ și pot lansa nori masivi de plasmă rapidă — cunoscuți sub numele de ejecții coronale de masă (CME). Când acești nori lovesc câmpul magnetic al Pământului, rezultatul este o furtună geomagnetică: o rețetă pentru interferențe electronice, dar și pentru aurore vibrante pictate pe cerul nopții.

Reprezentanții Spaceweather.com au notat că noile pete sunt „unul dintre cele mai mari grupuri de pete solare din ultimii 10 ani” și au capacitatea teoretică de a elibera erupții super-puternice de clasă X. Aceasta este cea mai înaltă categorie în sistemul de clasificare al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).

Dacă o explozie are loc și lansează un CME, furtuna solară rezultată „va avea efecte asupra Pământului”, avertizează experții.

Cât de rău ar putea fi „Evenimentul Carrington 2.0”?

Pentru context, Evenimentul Carrington a declanșat o erupție estimată la magnitudinea X45. Este un record absolut, deși dovezile geologice sugerează explozii și mai mari în preistorie. Comparativ, cea mai puternică erupție din ultimul deceniu — o explozie X7 în octombrie 2024 — este de peste cinci ori mai slabă decât monstrul X45.

Simulările recente sunt clare: dacă o explozie de calibrul Carrington ar lovi Pământul astăzi, consecințele ar fi devastatoare. Radiația ar putea „prăji” sateliții de pe orbită și ar provoca ravagii la sol, distrugând părți ale rețelei electrice globale. Nota de plată? Experții estimează pagube de peste 1 trilion de dolari.

Deci, ne pregătim de apocalipsa internetului?

Dacă AR 4294-4296 este aproape la fel de mare ca pata Carrington, înseamnă asta că suntem condamnați la o furtună solară masivă? Răspunsul scurt este: da și nu.

Este adevărat că petele solare mai mari au potențialul de a genera erupții mai puternice. Pata care a cauzat „superfurtuna” geomagnetică din mai 2024 era de peste 15 ori mai mare decât Pământul. Totuși, în meteorologia spațială, dimensiunea nu este totul.

Potențialul exploziv depinde de configurația câmpului magnetic („cât de încâlcit este”) și de frecvența erupțiilor. Unele pete solare gigantice pot fi „giganți blânzi”, complet inofensivi.

Câmpurile magnetice ale AR 4294-4296 sunt destul de încâlcite, ceea ce face erupțiile posibile. Complexul a lansat deja o potențială erupție de clasă X în timp ce se afla pe partea ascunsă a Soarelui. Cu toate acestea, experții subliniază că nu există semne clare ale unei superfurtuni iminente de nivelul Carrington.

Oamenii de știință vor monitoriza cu atenție acest gigant. Dacă se rotește pe lângă Pământ fără incidente majore, este suficient de robust pentru a supraviețui rotației solare, putând reveni pentru „runda a doua” undeva în apropierea Crăciunului.

Contextul solar: trăim vremuri active

Soarele a fost extrem de activ în ultimii ani, aflându-se în faza de vârf a ciclului său de aproximativ 11 ani, cunoscută sub numele de maxim solar.

Acest lucru a alimentat o serie de erupții recente de clasă X, inclusiv două explozii consecutive care au declanșat o furtună geomagnetică severă (G4) între 11 și 12 noiembrie. De fapt, anul 2024 a stabilit un record pentru cel mai mare număr de erupții de clasă X într-un singur an de la începutul măsurătorilor moderne în anul 1996.

Multe dintre acestea au lovit Pământul, inclusiv perturbarea extremă din mai 2024 — cea mai puternică din ultimii 21 de ani — care a oferit unele dintre cele mai spectaculoase aurore văzute în ultimele secole. Așadar, țineți ochii pe cer, dar păstrați-vă calmul.