O „populație misterioasă” de strămoși umani ne-a dat 20% din genele noastre și este posibil să ne fi îmbunătățit funcțiile creierului

Un nou model genetic sugerează că strămoșii oamenilor moderni provin din două populații distincte care s-au separat și s-au reconectat de-a lungul evoluției noastre.

Conform acestui model, toți oamenii moderni descind dintr-o populație misterioasă de care s-au desprins în urmă cu 1,5 milioane de ani, pentru ca apoi să se reconecteze cu ea acum aproximativ 300.000 de ani. Această populație necunoscută a contribuit cu 20% la genomul uman și ar fi putut influența evoluția funcțiilor cerebrale.

„Faptul că putem reconstitui evenimente petrecute cu sute de mii sau chiar milioane de ani în urmă doar analizând ADN-ul de astăzi este uimitor. Acest lucru ne arată că istoria noastră este mult mai complexă decât ne-am imaginat.”, a declarat Aylwyn Scally, genetician la Universitatea din Cambridge și coautor al studiului.^[sursa]

Strămoșii oamenilor ar proveni de fapt din două populații distincte

Cercetarea, publicată recent în revista Nature Genetics, prezintă o nouă metodă de analiză a datelor genomice, numită „cobraa”, care le-a permis oamenilor de știință să urmărească evoluția lui Homo sapiens.^[studiu]

Aplicând această metodă pe date ADN din Proiectul 1000 de Genomi și Proiectul privind Diversitatea Genomului Uman, cercetătorii au descoperit existența a două grupuri ancestrale principale, numite populația A și populația B, care s-au separat în urmă cu aproximativ 1,5 milioane de ani.

La scurt timp după divizare, populația A a trecut printr-un „gât de sticlă” demografic – un declin sever al numărului de indivizi, care a dus probabil la pierderea unei părți semnificative din diversitatea sa genetică. Cu timpul, însă, populația A și-a revenit, iar din ea s-au desprins neanderthalienii și denisovanii.

Apoi, în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, populațiile A și B au început să se amestece din nou. Analiza genetică arată că 80% din genomul uman actual provine din populația A, în timp ce 20% provine din populația B.

Unele dintre genele moștenite de la populația B, „în special cele legate de funcția creierului și de procesarea neuronală, ar fi putut juca un rol crucial în evoluția umană”, a explicat Trevor Cousins, coautor al studiului și doctorand în genetică la Universitatea din Cambridge. Totuși, materialul genetic provenit din populația B pare să fi redus, în general, fertilitatea indivizilor, a precizat Cousins. „Genomul este un sistem complex, iar regiunile din afara genelor pot avea, de asemenea, funcții importante”, a adăugat el.

Noul model sugerează că, în urmă cu aproximativ 300.000 de ani, populația A, care în cele din urmă a dat naștere oamenilor moderni, avea o „structură profundă”, a explicat Trevor Cousins. Aceasta înseamnă că era formată din „două sau mai multe populații distincte din punct de vedere genetic, care s-au amestecat între ele”.

Însă identitatea exactă a acestor populații rămâne neclară. Cercetătorii notează că „diverse grupuri de Homo erectus și Homo heidelbergensis, care sunt candidați potențiali pentru liniile A și B, au existat atât în Africa, cât și în alte părți în perioada respectivă”.

„Modelul genetic nu poate indica ce fosile ar trebui atribuite populației A sau B. Tot ce putem face este să speculăm.”, a precizat Cousins.

Populații fantomă

Unii specialiști folosesc termenul de „populații fantomă” pentru a descrie grupuri care s-au separat, dar s-au reconectat ulterior prin încrucișări, generând un flux genetic continuu. „Ceea ce face această lucrare interesantă este faptul că modelul propus sugerează o structură africană profundă, împărtășită de toți oamenii care trăiesc astăzi”, a explicat John Hawks, antropolog biolog la Universitatea Wisconsin-Madison, care nu a fost implicat în studiu.

„Nu este vorba de <<populații fantomă>> care contribuie la un anumit grup, ci de o <<fantomă>> mai mare, care s-a contopit cu populația sursă africană a tuturor oamenilor moderni.”, a subliniat Hawks.

Totuși, noul model are și limitări. Hawks atrage atenția că acesta se bazează pe Proiectul 1000 Genomes, care are o reprezentare redusă a populațiilor africane. „Văd acest studiu mai degrabă ca o dovadă de principiu, decât ca un ghid exact pentru ceea ce făceau oamenii antici”, a spus el.

Originea oamenilor moderni este o întrebare centrală în paleoantropologie, iar progresele în analiza ADN-ului și a genomului din ultimele două decenii au adus atât răspunsuri noi, cât și noi enigme.

„Este tot mai clar că ideea conform căreia speciile evoluează pe linii clare și distincte este prea simplistă. Încrucișările și schimburile genetice au jucat probabil un rol major în apariția unor noi specii, iar acest proces s-a repetat în întregul regn animal.”, a mai declarat Cousins.