O stâncă ciudată de pe Marte ar putea prezenta de fapt semne de viață străveche pe Planeta Roşie

O stâncă ciudată de pe Marte este presărată cu semne care indică faptul că ar fi putut găzdui substanțe chimice propice vieții în urmă cu miliarde de ani.11

Găsit la marginea unei văi fluviale străvechi de către roverul Perseverance și denumit Chevaya Falls, materialul sedimentar venos conține compuși organici și pete asemănătoare cu cele ale leoparzilor care indică reacții chimice pe care microbii chemosintetici le-ar fi putut folosi cândva pentru energie.

O stâncă ciudată de pe Marte ar putea indica semne de viaţă

„Aceste pete sunt o mare surpriză. Pe Pământ, aceste tipuri de caracteristici din roci sunt adesea asociate cu înregistrările fosilizate ale microbilor care trăiesc sub suprafața terestră.”, spune astrobiologul David Flannery de la Universitatea de Tehnologie Queensland din Australia.^[sursa]

Un număr din ce în ce mai mare de dovezi indică faptul că, odată ca niciodată, condițiile de pe Marte ar fi fost ospitaliere pentru viața așa cum o știm noi. A existat apă; au existat procese chimice; condițiile pentru formarea elementelor de bază ale vieții au fost posibile.^[sursa]

Oamenii de știință cred că, dacă vom găsi semne de viață, acestea vor fi similare cu primele forme de viață de pe Pământ; microbiene și optimizate pentru condiții de oxigen scăzut sau inexistent.

Ceea ce rămâne din această viață pe Pământ poate fi dificil de analizat, constând în straturi de covoare microbiene fosilizate intercalate între straturi de rocă sedimentară. O parte din misiunea roverului Perseverance – o mare parte, de fapt – este de a căuta semne similare pe Marte.

Astfel, Perseverance patrula o regiune de pe Planeta Roșie care a fost cândva o zonă umedă, studiind rocile sedimentare în căutarea unor semnături pe care le-am recunoaște ca fiind biologice aici pe Pământ.

Când Perseverance a găsit și apoi a forat Chevaya Falls, a găsit cele mai puternice astfel de semne pe care le-am văzut până acum pe Marte.

Proba analizată de rover a scos la iveală material organic, bogat în carbon. Există mult material organic pe Marte, dar există și multe procese non-biologice care pot produce material organic, ceea ce înseamnă că prezența acestuia nu este un diagnostic în sine.

Totuși, în prezența altor semne posibil biologice, prezența materialului organic devine mai semnificativă.

Știm că regiunea Chevaya Falls a fost cândva expusă la apă. Acesta este primul pas. Roca este formată din straturi de sulfat de calciu separate de straturi de hematit – același mineral care face ca Marte să fie atât de roșiatic.

În aceste straturi sunt mici pete albe, mărginite de negru, ca petele unui leopard. Aceste margini negre din jurul petelor conțin fier și fosfat.

Astfel de pete se formează atunci când o reacție chimică care implică hematita din rocă transformă o pată din roșu în alb, eliberând fier și fosfat și determinând formarea unor inele negre. Aceste reacții pot produce substanțe chimice pe care microbii le pot folosi ca sursă de energie.

În plus, Chevaya Falls conține olivină, un mineral care se formează în rocile vulcanice. Aceasta înseamnă că există alte mecanisme de formare care nu invocă prezența microbilor și care pot explica caracteristicile observate.

Expunerea repetată la apă și supraîncălzirea în condiții vulcanice pot, de asemenea, să fi produs venele, petele și incluziunile de olivină din Chevaya Falls.

Mostrele vor fi analizate când un echipaj va ajunge pe Marte

Pentru moment, nu se mai poate afla nimic despre această rocă. Perseverance și-a epuizat gama de instrumente. Dar a luat și o mostră care așteaptă acum într-un tub ca o navă spațială să vină într-o zi să o colecteze și să o aducă înapoi pe Pământ. Să sperăm că va fi aşa.

Cu toate acestea, ar putea reprezenta cel mai puternic stimulent de până acum pentru ca, în sfârșit, un echipaj uman să ajungă pe Marte și să arunce o privire.

„Cheyava Falls este cea mai enigmatică, complexă și potențial importantă rocă investigată până acum de Perseverance.”, a spus geochimistul Ken Farley de la Caltech.

„Pe de o parte, avem prima noastră detectare convingătoare de material organic, pete colorate distinctive care indică reacții chimice pe care viața microbiană le-ar putea folosi ca sursă de energie și dovezi clare că apa – necesară vieții – a trecut cândva prin rocă.

Pe de altă parte, nu am reușit să determinăm exact cum s-a format roca și în ce măsură rocile din apropiere ar fi putut încălzi cascada Cheyava și contribui la aceste caracteristici.”, a mai explicat Ken Farley.