Oamenii de știință vor să trimită pe Lună celulele unor specii pe cale de dispariție

Oamenii de știință şi-au propus să trimită pe Lună celulele unor specii pe cale de dispariție. „Arca lunară” ar conserva mostre de animale și alte organisme, pregătindu-le pentru situații de urgență.

Pe măsură ce tot mai multe specii se apropie de dispariție, cercetătorii din întreaga lume colectează și depozitează mostre de animale, plante și alte forme de viață în biorepozite specializate. Totuși, schimbările climatice, dezastrele ecologice și conflictele armate pun în pericol aceste „arce moderne ale lui Noe.” Pentru a proteja biodiversitatea globală, o echipă de oameni de știință propune o soluție inovatoare: construirea unui astfel de depozit pe Lună.

Un biodepozit amplasat într-o regiune permanent umbrită la polul sudic al Lunii ar putea fi considerabil mai stabil decât cele terestre. Aceste locații mențin, în general, temperaturi în jurul valorii de -196°C, suficient de scăzute pentru stocarea pe termen lung a majorității celulelor animale, conform cercetătoarei Mary Hagedorn și colegilor săi, într-un articol publicat pe 31 iulie 2024 în revista BioScience.^[sursa]

„Este esențial să avem cât mai multe planuri de rezervă, mai ales când vine vorba de protejarea biodiversității și a vieții pe Pământ.”, a afirmat Hagedorn, cercetător la Smithsonian National Zoo and Conservation Biology Institute din Washington D.C.

De ce vor cercetătorii să trimită pe Lună celulele unor specii pe cale de dispariție

Inspirația pentru această idee vine din succesul Svalbard Global Seed Vault (Seiful Apocalipsei) din Norvegia, care utilizează temperaturile înghețate ale Arcticii pentru a conserva milioane de semințe din întreaga lume.

Cu toate acestea, în anul 2017, topirea permafrostului a inundat seiful, amenințând astfel semințele prețioase. Acest incident și altele similare evidențiază necesitatea urgentă a unui plan de rezervă, subliniază cercetătorii.

În anii următori, o altă echipă a propus construirea unei arce lunare în tuburile de lavă aflate sub suprafața Lunii. Totuși, un astfel de proiect ar necesita un sistem de răcire alimentat cu energie solară, iar orice întrerupere a alimentării ar putea duce la distrugerea probelor. Echipa lui Hagedorn susține că, într-o regiune permanent umbrită de la polul sudic al Lunii, unde temperaturile sunt extrem de scăzute, un seif lunar ar funcționa fără a necesita energie suplimentară sau întreținere umană continuă.

„Având în vedere temperaturile extrem de scăzute din aceste regiuni, am putea stoca una dintre cele mai robuste tipuri de celule existente astăzi – fibroblastele.”, a explicat Hagedorn. Oamenii de știință pot transforma aceste celule în celule stem, care ulterior pot fi utilizate pentru clonare. Aceste celule ar putea juca un rol crucial în regenerarea populațiilor de specii amenințate sau dispărute și chiar în construirea ecosistemelor necesare pentru viitoarele colonii umane pe Lună sau Marte.

Ce presupune construirea acestui proiect

Noua propunere întâmpină numeroase obstacole, printre care și provocările legate de radiații și efectele pe termen lung ale microgravitației asupra probelor biologice. Echipa lui Hagedorn dezvoltă containere speciale, rezistente la radiații, pentru stocarea probelor. Următorul pas ar fi testarea prototipurilor în cadrul unei viitoare misiuni lunare.

„Autorii abordează bine multe dintre provocările existente.”, spune Benjamin Greenhagen, cercetător lunar la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory din Laurel, Maryland. O altă problemă o constituie praful lunar. „Praful este omniprezent și pătrunde în orice spațiu. Dacă depozitul va necesita mecanisme sau sigilii, va fi esențial să se ia în considerare metode de atenuare a prafului încă din faza de proiectare”, avertizează cercetătorul.

Mai mult, unele regiuni permanent umbrite de pe Lună nu sunt complet imune la fluctuațiile de temperatură, deoarece lumina reflectată poate pătrunde în umbrele acestor locații. „Aceste zone rămân reci, dar poate nu întotdeauna suficient de reci pentru un proiect de asemenea anvergură fără un anumit nivel de gestionare termică.”, a adaugat Greenhagen.

Cea mai mare provocare rămâne, de departe, obținerea aprobării din partea comunității științifice și a altor părți interesate, precum și convingerea națiunilor să colaboreze la acest plan ambițios, a explicat Hagedorn.

În plus, „există comunități pe Pământ pentru care Luna are o semnificație sacră”, subliniază Greenhagen. „Autorii ar trebui să implice în mod proactiv aceste comunități și să găsească o cale incluzivă de a avansa cu ideea depozitării materialelor biologice pe Lună.”

Echipa sugerează că primele mostre care ar trebui depozitate în acest seif lunar includ celulele speciilor pe cale de dispariție, polenizatorii, inginerii ecologici și speciile cu potențial de a sprijini explorarea spațială. Totuși, proiectul este încă în faza incipientă, iar „nimic nu este stabilit definitiv în acest moment, cu excepția faptului că, probabil, vom ajunge pe Lună”, spune Hagedorn. Echipa așteaptă reacții și sugestii cu privire la această propunere.