Oamenii nu mai au încredere în guvern, mediul de afaceri și cei foarte bogați, arată statisticile

Temerile economice s-au transformat în resentimente globale, iar oamenii nu mai au încredere în guvern, mediul de afaceri și cei foarte bogați. Astfel, șase din zece respondenți raportând un nivel de nemulțumire de la moderat la ridicat.

Acest sentiment este definit de convingerea că guvernele și mediul de afaceri acționează în detrimentul oamenilor obișnuiți, servind interese restrânse, în timp ce cei bogați beneficiază, iar majoritatea se confruntă cu dificultăți. Aceste concluzii apar în Barometrul Edelman.

Frica de discriminare a crescut cu 10 puncte procentuale, ajungând la un nivel record de 63%, fenomen prezent în toate categoriile de gen, vârstă și venituri. Cea mai mare creștere, de 14 puncte, a fost înregistrată în rândul albilor din Statele Unite.

Oamenii nu mai au încredere în guvern, mediul de afaceri și cei foarte bogați

„În ultimul deceniu, societatea a evoluat de la temeri la polarizare și, mai recent, la resentimente. Lideri politici din țări precum SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Coreea de Sud și Canada au fost înlăturați pe fondul furiei alegătorilor, alimentată de pierderea locurilor de muncă, globalizare și inflație. Observăm acum o mentalitate de sumă zero, care justifică măsuri extreme, precum violența și dezinformarea, ca instrumente pentru schimbare. Barometrul evidențiază un decalaj de 30 de puncte în încrederea în instituții între cei cu nemulțumiri ridicate și cei cu nemulțumiri scăzute (indice de încredere de 36 față de 66). Reducerea acestui decalaj este esențială pentru a oferi speranță unui viitor mai bun.”, a declarat Richard Edelman, CEO al Edelman.^[sursa]

Corina Vințan, CEO Links Associates, a subliniat criza fără precedent de încredere evidențiată de acest raport: „De 10 ani, de când Links Associates este afiliat la cea mai mare rețea independentă de PR din lume – Edelman, prezentăm rezultatele Barometrului de Încredere Edelman. Anul acesta, cercetarea reflectă o criză profundă de încredere la nivel global. Resentimentele, lipsa de speranță și confuzia se amplifică în toate societățile, iar sistemele politice și economice sunt supuse unor presiuni enorme din cauza polarizării și inegalităților. În acest context dificil, comunicatorii din instituțiile cheie au responsabilitatea de a recalibra mesajele liderilor pentru a promova o perspectivă mai umană. În mod special, comunicarea mediului de afaceri trebuie să prioritizeze refacerea legăturilor autentice între consumatori și branduri, răspunzând aspirațiilor și nevoilor reale ale acestora.”

Raportul identifică patru factori principali care alimentează resentimentele:

1. Lipsa de speranță pentru generația viitoare: Doar 36% dintre respondenți cred că lucrurile vor fi mai bune pentru următoarea generație, cu scăderi semnificative în democrațiile occidentale: Franța (9%), Regatul Unit (17%) și SUA (30%);
2. Disparitățile de încredere bazate pe venit: Respondenții cu venituri mici (48%) au cu 13 puncte procentuale mai puțină încredere în instituții decât cei cu venituri mari (61%);
3. Lipsa de încredere în liderii instituționali: În medie, 69% dintre respondenți se tem că oficialii guvernamentali, liderii de afaceri și jurnaliștii îi induc în eroare intenționat, o creștere de 11 puncte în ultimii patru ani;
4. Confuzia cu privire la informațiile credibile: 63% dintre respondenți afirmă că este din ce în ce mai dificil să deosebească știrile de încredere de cele menite să dezinformeze.

Un semnal de alarmă: creșterea activismului ostil și a mentalității de sumă nulă

În mod îngrijorător, patru din zece respondenți – dintre care 53% au vârste între 18 și 34 de ani – aprobă una sau mai multe forme de activism ostil pentru a genera schimbări. Acestea includ atacuri online asupra persoanelor, răspândirea intenționată a dezinformării, amenințări, acte de violență și deteriorarea proprietății publice sau private.

Această tendință este alimentată de o mentalitate de sumă nulă, în care respondenții percep victoriile celor cu politici opuse ca fiind în detrimentul lor. Această perspectivă este de două ori mai frecventă în rândul celor profund nemulțumiți (53%) decât în cazul celor cu nemulțumiri scăzute (23%).

Mediul de afaceri și mass-media: posibile soluții la criza de încredere

Mediul de afaceri este perceput ca o soluție implicită pentru problemele societale, fiind considerat mai competent (+48 de puncte) și mai etic (+29 de puncte) decât guvernul. De altfel, companiile sunt instituțiile cu cel mai înalt nivel de încredere (62%), urmate de ONG-uri (58%), guvern (52%) și mass-media (52%).

Cu toate acestea, mediul de afaceri nu poate acționa singur, mai ales că opiniile pozitive privind etica sa scad pe măsură ce nemulțumirea publicului crește. Totuși, companiile dispun de un capital de încredere semnificativ și de o permisiune publică amplă pentru a aborda probleme sociale, cu condiția ca implicarea lor să fie justificată. Aceasta presupune recunoașterea contribuției lor la crearea problemei și demonstrarea că soluțiile propuse îmbunătățesc atât performanța afacerii, cât și situația socială.

„Mediul de afaceri se confruntă cu reacții negative din partea celor care contestă rolul său de catalizator pentru schimbarea societății. Întoarcerea de la o societate dominată de resentimente va necesita un efort interinstituțional pentru a rezolva probleme precum integritatea informațiilor, accesibilitatea, sustenabilitatea și viitorul inteligenței artificiale.”, a declarat Richard Edelman.

Față de anii anteriori, ONG-urile au recâștigat o parte din încrederea publicului. 53% dintre cei cu nemulțumiri moderate, 52% dintre cei profund nemulțumiți și 43% dintre cei cu nemulțumiri scăzute au declarat că au încredere în aceste organizații. ONG-urile sunt percepute ca o forță unificatoare și instituția cu cel mai mare nivel de încredere în rândul celor cu nemulțumiri ridicate.

Mass-media: de la click-uri la calitate

În ceea ce privește mass-media, așteptările publicului sunt clare: prioritizarea informațiilor de calitate în detrimentul conținutului conceput pentru atragerea click-urilor. Acest lucru este esențial pentru a sprijini luarea deciziilor în cunoștință de cauză și pentru a contribui la restabilirea încrederii în sursele de informare.

Concluziile Barometrului de Încredere Edelman 2025

Lipsa de încredere în economiile de top
Cinci dintre cele mai mari 10 economii globale se numără printre cele mai puțin încrezătoare națiuni din indicele de încredere. Japonia ocupă ultimul loc, cu doar 37%, urmată de Germania (41%), Regatul Unit (43%), SUA (47%) și Franța (48%).

Națiunile în curs de dezvoltare, în topul încrederii
Țările emergente continuă să conducă în clasamentul încrederii, cu scoruri ridicate pentru China (77%), Indonezia (76%), India (75%) și Emiratele Arabe Unite (72%). Aceste națiuni sunt, din nou, cele mai optimiste în ceea ce privește instituțiile lor.

Încrederea rămâne locală
În ciuda unei scăderi de 3 puncte, nivelul de încredere în angajatori rămâne ridicat, la 75%, consolidând statutul de „angajatorul meu” ca fiind instituția cu cea mai mare încredere în ochii angajaților.

Insecuritatea locurilor de muncă, o problemă tot mai mare
Temerile privind siguranța locului de muncă s-au intensificat, reflectând preocupări legate de impactul globalizării și al tehnologiilor emergente. Printre principalele motive de îngrijorare se numără:

• Conflictele comerciale internaționale: 62% dintre angajați sunt îngrijorați, o creștere de 5 puncte procentuale;
• Concurența străină: 59% (+6 puncte);
• Delocalizarea locurilor de muncă: 54% (+6 puncte);
• O recesiune iminentă: 63% (+3 puncte);
• Automatizarea: 58% (+5 puncte);
• Depășirea competențelor: 58% (+2 puncte).

Cei bogați, percepuți drept o cauză a problemelor sociale
O majoritate semnificativă a respondenților consideră că cei bogați contribuie la amplificarea problemelor societale. 67% cred că aceștia evită să-și plătească partea echitabilă de impozite, iar 65% îi acuză de egoism, pe care îl văd drept o cauză majoră a dificultăților actuale.