Arheologii au descoperit în Egipt un fluier din os vechi de 3.300 de ani, sculptat dintr-un copit de vacă, despre care un nou studiu sugerează că ar fi putut fi folosit de un ofițer de poliție însărcinat cu paza muncitorilor care construiau un mormânt regal. Găsit în ruinele Akhetaten (astăzi Amarna), fosta capitală fondată de tatăl faraonului Tutankhamon, artefactul este primul de acest fel identificat în Egiptul antic.
„Este cu totul unic”, a declarat Michelle Langley, co-autoare a studiului și profesoară de arheologie la Universitatea Griffith din Australia.
Fluierul a fost descoperit încă din anul 2008 de către arheologii de la Proiectul Amarna, însă a fost analizat în detaliu abia recent. Orașul Akhetaten este celebru pentru fondatorul său, faraonul Akhenaton, care a instituit o reformă religioasă radicală, interzicând venerarea panteonului tradițional egiptean în favoarea unei singure zeități, Aten, discul solar. Capitala, fondată în jurul anului 1347 î.Hr., a fost însă abandonată la scurt timp după moartea faraonului, după doar 15 ani de existență, iar regele Tutankhamon a reinstaurat vechile credințe.
Faptul că analiza detaliată a avut loc la peste un deceniu de la descoperirea sa în anul 2008 subliniază procesul complex prin care trec artefactele, de la simpla excavare la înțelegerea completă a rolului lor în istorie.
Caracteristicile unice ale fluierului antic
Potrivit lui Langley, acest „artefact foarte modest” oferă o perspectivă rară asupra vieții de zi cu zi a locuitorilor non-regali ai orașului. Sculptat dintr-un os de la piciorul unei vaci, obiectul are o singură gaură și „se potrivește confortabil în palmă”.
Pentru a-i testa funcționalitatea, cercetătorii au creat o replică modernă dintr-un os proaspăt de vacă, descoperind că „forma naturală a capătului osului creează suprafața perfectă pentru a-ți odihni buza inferioară, astfel încât să poți sufla prin gaură”, a explicat Langley.
Un instrument pentru forțele de ordine
Obiectul a fost găsit într-o zonă cunoscută sub numele de „Satul de Piatră”, situat în apropierea „Satului Muncitorilor”. Echipa de cercetare, condusă de arheologii Anna Stevens și Barry Kemp de la Universitatea din Cambridge, consideră că ambele așezări găzduiau muncitorii implicați în construcția mormântului regal.
Cercetările anterioare au scos la iveală o rețea complexă de drumuri și o serie de structuri mici în jurul satelor, care ar fi funcționat ca puncte de observație ideale pentru ofițerii care supravegheau zona. „Această zonă pare să fi fost supravegheată intens pentru a păstra locația sacră a mormântului cunoscută și accesibilă doar celor care aveau nevoie să știe”, a afirmat Langley în studiul publicat în International Journal of Osteoarchaeology.
Mai mult, fluierul a fost descoperit într-o structură interpretată de echipă drept un punct de control pentru cei care intrau și ieșeau din Satul de Piatră. Prin urmare, „ipoteza că fluierul era folosit de un polițist sau de un gardian are cel mai mult sens”. O practică similară de supraveghere a fost documentată și la Deir el-Medina, satul muncitorilor care au construit mormintele din Valea Regilor.
Astfel, prezența unui astfel de instrument într-un punct de control nu este doar o coincidență, ci se integrează perfect în modelul de management strict al forței de muncă, observat și în alte situri esențiale precum Deir el-Medina. Fluierul devine astfel o dovadă materială a metodelor de comunicare și control la distanță folosite pentru a menține ordinea și secretul în jurul proiectelor faraonice.
Dovezi care susțin utilizarea fluierului de către un polițist din Egiptul antic
Texte și imagini din perioada Noului Regat atestă existența unei forțe de poliție cunoscute sub numele de „medjay”. „Medjay erau un grup seminomad, originar din regiunea deșertică, renumiți pentru abilitățile lor militare de elită. Ei erau folosiți de egipteni ca un fel de forță de poliție de elită”, a adăugat Langley.
Alte indicii susțin teoria. În apropiere a fost descoperit mormântul decorat al lui Mahu, șeful poliției din Akhetaten. „În mormântul său, o scenă înfățișează polițiști care rețin bărbați – aparent prinși încercând să se strecoare în oraș. În alte scene, vedem santinele stând de-a lungul a ceea ce ar putea fi o șosea, similară cu cea din jurul satelor.”, a spus Langley. O altă imagine din mormântul lui Mahu prezintă paznici la mici structuri care par a fi puncte de control.
Inițial, fluierul i-a amintit lui Langley de instrumente similare din os, descoperite în Europa Epocii de Piatră. După ce au exclus alte posibile utilizări, cum ar fi cea de piesă de joc, cercetătorii au fost entuziasmați să documenteze oficial primul fluier cunoscut din istoria Egiptului antic.
„Deși s-a acordat multă atenție mormintelor și monumentelor construite de faraoni, încă știm relativ puține lucruri despre oamenii obișnuiți”, a concluzionat Langley. Situri precum Amarna sunt extrem de valoroase, deoarece documentează „nu numai viețile faraonului și ale curții sale, ci și ale oamenilor de rând”.
În final, după cum subliniază experți precum Michelle Langley, valoarea excepțională a acestui fluier modest transcende obiectul în sine. Acesta reprezintă o rară dovadă acustică a vieții cotidiene și a structurilor de putere care guvernau oamenii obișnuiți. Descoperiri de acest tip, în contextul bogat oferit de situl Amarna, sunt esențiale pentru a construi o imagine completă a societății egiptene, dincolo de grandoarea monumentelor regale, aducând în prim-plan dinamica socială a celor care le-au construit.
