Revoluția Neolitică — momentul definitoriu în care am renunțat la vânătoare pentru a cultiva pământul — s-ar putea să nu fi început deloc pe câmpuri. În schimb, se pare că semințele acestei transformări masive au încolțit mai întâi în mintea oamenilor.
Agricultura a schimbat pentru totdeauna istoria umanității, propulsând specia noastră într-o eră de creștere și complexitate fără precedent. Totuși, trecerea de la viața nomadă de vânător-culegător la agricultura sedentară nu s-a produs peste noapte, iar cercetătorii încă încearcă să reconstituie modul exact în care s-a desfășurat acest proces. Acum, într-un nou studiu fascinant, o colecție remarcabilă de artefacte din lut, vechi de 15.000 de ani, ne oferă o perspectivă rară asupra acelei perioade de tranziție cruciale.
O echipă internațională de arheologi, condusă de Universitatea Ebraică din Ierusalim, a scos la lumină cele mai vechi ornamente din lut cunoscute din Asia de Sud-Vest. Vorbim despre o colecție de 142 de mărgele și pandantive minuscule, modelate manual din lut în urmă cu aproximativ 15.000 de ani de către cultura natufiană. Acești vânători-culegători trăiau în Levant — o regiune vastă care se întinde pe teritoriul actual al Israelului, Palestinei, Libanului, Iordaniei și Siriei.
Cum a apărut agricultura: primele semințe ale civilizației
Cultura natufiană a fost una dintre primele din lume care s-a stabilit permanent într-un singur loc, cu milenii întregi înainte de apariția agriculturii propriu-zise. Trăind exact la granița istorică dintre viața paleolitică și apariția societăților agricole permanente, natufienii reprezintă un punct de interes enorm pentru cercetătorii care încearcă să înțeleagă cum și de ce a avut loc Revoluția Neolitică în urmă cu aproximativ 12.000 de ani.
Iar detaliul cu adevărat uluitor este că semințele acelei revoluții prindeau deja rădăcini în mințile lor. Printre cele 142 de ornamente, cercetătorii au identificat 19 forme distincte de mărgele inspirate direct de plantele care erau esențiale pentru supraviețuirea lor de atunci: orz sălbatic, grâu einkorn, linte și mazăre. Adică exact aceleași culturi care urmau să fie domesticite mai târziu pentru a susține însăși baza civilizației noastre.
„Aceste forme noi, care au apărut la începuturile vieții de sat, când plantele sălbatice erau culese intens, sugerează că plantele erau importante și în sfera simbolică a primilor săteni”, a declarat pentru IFLScience dr. Laurent Davin, coordonatorul proiectului și arheolog la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
„Se pare că plantele – și în special cele care urmau să fie domesticite câteva milenii mai târziu, în timpul Neoliticului – au jucat un rol din ce în ce mai important în formarea identității primilor săteni. În ceea ce privește tranziția neolitică, acest lucru sugerează că originile acestui fenomen pe termen lung se află în apariția stilului de viață sedentar în cadrul culturii natufiene”, a adăugat el.
O transformare spirituală
Aceste descoperiri se aliniază perfect cu ideile revoluționare ale arheologului Jacques Cauvin. El a susținut că o revoluție spirituală și cognitivă în gândirea umană a precedat — și poate chiar a cauzat — însăși revoluția agricolă. În loc ca trecerea la agricultură să fie o simplă reacție la necesități practice sau la schimbări de mediu, Cauvin credea că aceasta a fost declanșată de o evoluție mult mai profundă a modului în care oamenii se înțelegeau pe sine și relația lor cu lumea naturală.
„Dacă urmăm teoria lui Jacques Cauvin privind Revoluția Simbolurilor, ideea este că o transformare spirituală a determinat comunitățile neolitice să se perceapă din ce în ce mai distincte de natură și, prin urmare, capabile să o controleze”, a explicat Davin.
„Descoperirea apariției ornamentelor din lut, alături de toate celelalte inovații tehnico-simbolice legate de practicile ornamentale natufiene, demonstrează că trecerea la un stil de viață sedentar a transformat profund modul în care comunitățile preistorice își construiau, își exprimau și își afirmau identitățile.”, a continuat acesta.
Cele mai vechi culori și amprentele trecutului
Mai există un aspect care doboară recorduri în acest studiu. Multe dintre aceste mărgele mici sunt acoperite cu ocru roșu, aplicat folosind o tehnică de finisare cunoscută sub numele de engobe. Potrivit echipei de cercetare, aceasta reprezintă cea mai veche utilizare cunoscută a acestei tehnici de colorare descoperită vreodată în lume.
Dar poate cel mai impresionant detaliu care ne conectează cu acești oameni de acum 15 milenii este faptul că pe ornamentele din lut s-au păstrat cel puțin 50 de amprente digitale. Analiza lor a permis cercetătorilor să identifice cine le-a realizat, arătând că obiectele au fost confecționate nu doar de adulți, ci și de adolescenți și copii. Această implicare a întregii comunități ne-ar putea arăta exact modul în care natufienii își transmiteau cultura și valorile sociale de la o generație la alta, prin participarea activă a celor mici.
Noul studiu este publicat în prestigioasa revistă Science Advances.
