Oamenii de știință au observat pentru prima dată un păianjen care manipulează comportamentul prăzii sale pentru a o transforma într-o capcană mortală, un spectacol macabru documentat în premieră.
Pe măsură ce se lasă seara peste câmpurile de orez din Wuhan, China, licuricii masculi zboară în căutarea semnalelor luminoase emise de femele. Însă ceea ce pare a fi o invitație la împerechere se poate transforma într-o ambuscadă letală. Conform unui nou studiu publicat în Current Biology, anumiți păianjeni țesători forțează licuricii masculi prinși în pânzele lor să imite semnalele femelelor, atrăgând astfel și mai mulți masculi spre o moarte sigură.
„Este un studiu cu adevărat fascinant”, comentează Sara Lewis, biolog emerit la Universitatea Tufts, care nu a fost implicată în cercetare. Cercetătoarea subliniază că, deși licuricii masculi își pot schimba tiparele luminoase în competiția cu alți masculi, acest studiu este primul care documentează o astfel de modificare declanșată de un prădător.
La specia de licurici tropicali asiatici Abscondita terminalis, atât masculii, cât și femelele folosesc semnale luminoase pentru a-și găsi parteneri, dar tiparele lor diferă. Femelele emit impulsuri lente, singulare, cu ajutorul unei singure „lanterne” abdominale, în timp ce masculii clipesc în succesiuni rapide, folosind două lanterne.
Ambele sexe ar trebui să fie o pradă ușoară pentru Araneus ventricosus, un păianjen nocturn comun în China. Cu toate acestea, biologul Xinhua Fu de la Universitatea Agricolă Huazhong a observat că pânzele acestora conțineau aproape exclusiv licurici masculi. Acest detaliu l-a făcut să se întrebe dacă păianjenii nu cumva manipulează prada capturată pentru a atrage și mai mulți masculi.
Păianjenii transformă prada într-o momeală mortală
„Prima dată când mi-a spus, nu mi-a venit să cred”, mărturisește Daiqin Li, biolog la Universitatea Națională din Singapore și coautor al studiului. Motivați de curiozitate, cei doi au inițiat un experiment pe teren în provincia Hubei. Echipa a monitorizat 161 de pânze de păianjen, împărțite în patru grupuri experimentale.
Rezultatele au fost clare: pânzele păzite de un păianjen care conțineau un licurici capturat ce emitea lumină au prins până la șapte alți licurici masculi. Prin comparație, pânzele fără păianjeni nu au capturat mai mult de doi.
Cercetătorii au descoperit și un comportament specific al păianjenilor. Când prindeau un licurici, îl înfășurau și îl mușcau imediat, dar îl mențineau în viață, permițându-i să continue să lumineze. Același tratament era aplicat și victimelor ulterioare. În contrast, dacă lanterna licuriciului era acoperită cu cerneală neagră, păianjenul îl devora pe loc. Autorii sugerează că păianjenii ar putea confunda licuricii fără lumină cu alte insecte.
Analiza semnalelor luminoase a confirmat suspiciunile: masculii prinși în pânze foloseau doar una dintre cele două lanterne, imitând perfect semnalul lent al femelelor.
Un mecanism de manipulare sau o reacție de stres a licuricilor?
Deși unii prădători își manipulează mediul pentru a atrage prada, modificarea comportamentului unei victime pentru a ademeni altele este un fenomen extrem de rar, explică Lewis. Cel mai apropiat exemplu cunoscut este cel al ciupercii Ophiocordyceps unilateralis, care infectează furnicile și le controlează, forțându-le să urce pe plante pentru a facilita răspândirea sporilor.
Lucrarea este un „punct de plecare” important, consideră Orit Peleg, fizician biolog la Universitatea din Colorado Boulder. Ea avertizează însă că este nevoie de mai multe date pentru a stabili o relație directă de cauzalitate. „Este clar că există o schimbare în comportamentul licuricilor. Dar întrebarea este: păianjenul îi manipulează activ sau doar beneficiază indirect de un răspuns natural la stres al prăzii?”
Echipa lui Li speculează că veninul păianjenului ar putea bloca fluxul de oxigen către organele producătoare de lumină ale licuricilor sau ar putea afecta neurotransmițătorii, modificând astfel tiparul semnalelor luminoase.
Pentru Lewis, următorul pas logic ar fi un experiment de laborator în care veninul de păianjen să fie injectat direct în licuricii masculi pentru a observa efectele asupra comportamentului lor luminos. „Mă surprinde că nu au făcut deja asta. Dar, la urma urmei, nu poți face totul dintr-o dată.”, adaugă Sara Lewis.
