Acum mai bine de trei decenii, dr. Carl Sagan a formulat o previziune straniu de profetică despre viitorul Statelor Unite ale Americii. Este o viziune care pare să fi anticipat cu o precizie tulburătoare realitățile noastre moderne: ascensiunea monopolurilor din Big Tech, răspândirea galopantă a dezinformării, prăbușirea capacității noastre de concentrare și o renaștere bizară a astrologiei. Acest avertisment tulburător face parte dintr-o amplă analiză despre societate și știință, iar astăzi, în era algoritmilor și a inteligenței artificiale, previziunea din 1995 a lui Carl Sagan a redevenit intens dezbătută în spațiul public.
Sagan este celebru, în primul rând, ca un adevărat promotor al științei. Avea darul rar de a comunica idei extrem de complexe cu o pasiune și o poezie absolut inegalabile. Însă regretatul astrofizician a fost, în egală măsură, un maestru al observațiilor profunde asupra condiției umane.
Ce a prezis Carl Sagan în „Lumea bântuită de demoni”
În celebra sa carte din 1995, Lumea bântuită de demoni: Știința ca o lumânare în întuneric, Sagan a explicat strălucit modul în care metoda științifică a reușit să ilumineze chiar și cele mai sumbre colțuri ale Universului. Carl Sagan a înțeles că o societate dependentă de tehnologie, dar care nu înțelege mecanismele din spatele ei, este o societate vulnerabilă. Cu toate acestea, el a tras și un semnal de alarmă sever: căutarea păcii și a adevărului era, în viziunea sa, constant subminată de cei mai vechi tovarăși de drum ai omenirii – superstiția și pseudoștiința.
Într-un pasaj din carte care astăzi devine frecvent viral, Sagan și-a expus perspectiva profund pesimistă asupra direcției în care se vor îndrepta SUA în momentul în care își vor pierde admirația pentru rațiune, raționalitate și gândirea deschisă.
Un avertisment despre ignoranță și viitorul Americii
Avertismentul său sună în felul următor:
„Am o presimțire despre o Americă din vremea copiilor sau nepoților mei — când Statele Unite vor fi o economie bazată pe servicii și informații; când aproape toate industriile manufacturiere cheie se vor fi mutat în alte țări; când puteri tehnologice impresionante vor fi în mâinile unui număr foarte mic de oameni, iar nimeni care reprezintă interesul public nu va putea nici măcar să înțeleagă problemele; când oamenii își vor fi pierdut capacitatea de a-și stabili propriile agende sau de a-i pune la îndoială în cunoștință de cauză pe cei aflați la putere; când, strângând cristalele noastre și consultându-ne nervos horoscoapele, cu facultățile noastre critice în declin, incapabili să distingem între ceea ce ne face să ne simțim bine și ceea ce este adevărat, alunecăm, aproape fără să ne dăm seama, înapoi în superstiție și întuneric.”
Previziunea sa sumbră continuă astfel:
„Și când prostirea Americii este cea mai evidentă în declinul lent al conținutului substanțial din mass-media extrem de influentă, fragmentele de 30 de secunde reduse acum la 10 secunde sau mai puțin, programele bazate pe cel mai mic numitor comun, prezentările creduloase despre pseudoștiință și superstiție, dar mai ales un fel de celebrare a ignoranței.”
Această descriere a unei prese reduse la fragmente de 10 secunde și a unei societăți incapabile să distingă adevărul de iluzie este deseori privită astăzi ca o anticipare directă a rețelelor sociale și a fenomenului fake news. Avertismentul astrofizicianului ne obligă, practic, să ne întrebăm dacă mai avem timp să inversăm această direcție. Într-o epocă în care dezinformarea și pseudoștiința câștigă din nou teren, predicția lui Carl Sagan rămâne nu doar o curiozitate istorică, ci un apel urgent la rațiune și educație.
Cu toate acestea, Carl Sagan a lăsat loc și pentru speranță. El credea cu tărie că soluția rezidă în educație și în înțelegerea profundă a procesului științific — instrumente pe care le vedea drept o adevărată «lumânare în întuneric», capabilă să taie prin ceața dezinformării și să ne protejeze viitorul.
Am mai abordat acest subiect fascinant și într-un articol publicat anterior, în ianuarie 2024.
