Ceea ce părea a fi o infecție pulmonară persistentă s-a dovedit a fi ceva mult mai sinistru și, din punct de vedere biologic, fără precedent. Medicii din New South Wales, Australia, au documentat primul caz mondial în care un parazit specific șerpilor a invadat creierul uman, lăsând comunitatea medicală uluită de rezistența și traiectoria acestuia.
Un diagnostic evaziv și simptome multisistemice
Totul a început când o femeie de 64 de ani s-a prezentat la spital după trei săptămâni de dureri abdominale și diaree. Tabloul clinic a fost rapid completat de o tuse uscată persistentă și transpirații nocturne abundente. Investigațiile inițiale prin tomografie computerizată (CT) la nivelul plămânilor au scos la iveală zone opace unde țesutul se îngroșase semnificativ. Medicii au suspectat că spațiile aeriene erau blocate de lichid, puroi sau o acumulare masivă de celule albe, ca urmare a unei inflamații sau infecții severe.
Mai grav, pacienta prezenta leziuni vizibile și la nivelul ficatului și splinei. Analiza lichidului pulmonar a dezvăluit un procent neobișnuit de mare de eozinofile, celule albe din sânge care se activează în prezența infecțiilor parazitare. În acel stadiu, medicii au diagnosticat-o cu o afecțiune rară numită pneumonie eozinofilică și i-au prescris prednisolon, un steroid. Deși simptomele s-au ameliorat temporar sub acțiunea medicamentului, cauza de bază a infecției pulmonare a rămas complet necunoscută.
Eșecul tratamentelor convenționale
După trei săptămâni, în ciuda faptului că pacienta urma în continuare tratamentul cu prednisolon, starea ei s-a înrăutățit. S-a întors la spital cu febră și tuse, în timp ce leziunile de pe organele interne nu dădeau semne de vindecare. Bateriile de teste suplimentare nu au reușit să identifice vinovatul: culturile de țesut au infirmat prezența bacteriilor sau a fungilor, iar analizele de sânge au arătat că sistemul imunitar nu producea anticorpi împotriva viermilor paraziți comuni, precum Schistosoma (viermi de sânge) sau Fasciola (viermi de ficat). Nici analizele de fecale nu au oferit indicii.
Având în vedere istoricul de călătorii al femeii în țări unde paraziții sunt endemici, medicii au adăugat ivermectina în schema de tratament. Cu toate acestea, simptomele respiratorii au persistat și s-au agravat drastic ori de câte ori doza de prednisolon era redusă. Această stare de incertitudine medicală a continuat timp de câteva luni.
Surpriza de la neurochirurgie: un vierme viu de 8 cm a fost extras din creierul unei femei
La aproximativ un an de la prima internare, tabloul clinic al pacientei s-a schimbat radical, aceasta prezentând simptome de depresie și episoade de uitare. Un RMN cerebral a detectat o leziune suspectă pe lobul frontal drept, ceea ce a dus la necesitatea unei biopsii deschise.
În timpul intervenției chirurgicale, echipa medicală a făcut o descoperire șocantă: în interiorul leziunii se afla „o structură asemănătoare unui fir”. Raportul de caz notează că era vorba despre un vierme parazitar (helmint) viu, de un roșu aprins, care măsura 80 de milimetri lungime și 1 milimetru grosime.
Protocolul de recuperare și tratament
După extragerea chirurgicală a parazitului, medicii au verificat minuțios țesutul înconjurător pentru a se asigura că nu mai există alți invadatori. Pacientei i s-a administrat ulterior ivermectină timp de două zile, combinată cu o cură de patru săptămâni de albendazol, un medicament cu spectru larg ales pentru capacitatea sa de a fi absorbit mai rapid de sistemul nervos central. Această combinație fusese utilizată anterior pentru tratarea nematodelor la oameni și șerpi. Pentru a gestiona inflamația, a fost administrat și corticosteroidul dexametazonă timp de 10 săptămâni.
La șase luni după operație, rezultatele au fost pozitive: leziunile din plămâni și ficat dispăruseră complet, numărul globulelor albe era din nou în limite normale, iar simptomele neuropsihiatrice s-au ameliorat semnificativ.
Originea infecției: o premieră mondială
Analiza de laborator a confirmat că parazitul era o larvă în stadiul al treilea de Ophidascaris robertsi, un nematod care trăiește în mod normal în pitonii de covor (Morelia spilota). Acești șerpi erau prezenți în apropierea casei pacientei, lângă un lac. Deși femeia nu a avut contact direct cu pitonii, ea culegea frecvent plante sălbatice pentru gătit. Medicii suspectează că infecția s-a produs prin ingestia ouălor de parazit aflate pe plantele contaminate cu fecale de șarpe.
Deși larvele de O. robertsi pot supraviețui peste 4 ani în gazde precum șobolanii de laborator, acest caz reprezintă prima dată când o infecție umană este documentată și prima dată când acest parazit este descoperit în creierul unei gazde, indiferent de specie.
