Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut că un sistem de apărare aeriană rusesc a doborât accidental un avion de pasageri aparținând Azerbaidjanului în ziua de Crăciun, un incident care a cauzat moartea a 38 de persoane. Liderul de la Kremlin a susținut că doborârea nu a fost intenționată.
Rusia a doborât un avion de pasageri: 38 de oameni au murit
Zborul, care decolase din Baku cu destinația Groznîi, s-a prăbușit în Kazahstan în timpul unei tentative de aterizare de urgență. Dintre persoanele aflate la bord, 29 au supraviețuit. Conform oficialilor kazahi, pasagerii includeau 42 de cetățeni azeri, 16 ruși, șase kazahi și trei kirghizi, arată Unilad.
În timp ce declarațiile oficiale se concentrează pe cauze tehnice și promisiuni de compensații, pentru cei 29 de supraviețuitori și familiile celor 38 de victime, începe un drum lung și dificil. Relatarea pilotului despre o posibilă „coliziune cu păsări” contrastează dramatic cu realitatea unei explozii de rachetă, lăsând în urmă un gol de neîncredere și întrebări dureroase care vor necesita mai mult decât o investigație oficială pentru a fi vindecate.
Esența tragediei: fapte vs. declarații
| Faptul 🔍 | Contrastul ⚡️ |
|---|---|
| Bilanț uman | 38 morți, 29 supraviețuitori |
| Explicația inițială | Vreme nefavorabilă |
| Cauza reală | Rachetă antiaeriană rusească |
| Ținta oficială | O dronă ucraineană |
| Victima reală | Un avion comercial |
| Relatarea pilotului | „Coliziune cu păsări” |
| Explicația Kremlinului | Explozie de la „resturi” de rachetă |
Versiunea Kremlinului despre un avion doborât accidental
Inițial, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a atribuit incidentul condițiilor meteorologice nefavorabile, care ar fi determinat avionul să își schimbe cursul spre aeroportul din Aktau. Ulterior, au apărut rapoarte care indicau o posibilă implicare a apărării aeriene ruse.
Confirmând aceste rapoarte, președintele Putin a explicat că rachetele vizau o dronă ucraineană care opera în zonă. Acesta a precizat că proiectilele nu au lovit direct aeronava, ci au detonat în proximitatea acesteia.
„Cele două rachete lansate nu au lovit avionul direct; […] ele au explodat, probabil ca măsură de autodistrugere, la câțiva metri distanță, la aproximativ 10 m. Astfel, pagubele au fost cauzate, în principal, nu de focoasele rachetelor, ci, cel mai probabil, de resturile rachetelor în sine.”, a declarat Putin. Potrivit acestuia, pilotul a interpretat impactul ca o coliziune cu un stol de păsări, informație pe care a comunicat-o controlorilor de trafic aerian și care este înregistrată de cutiile negre ale avionului.
În cadrul unei întâlniri cu omologul său azer în Dușanbe, capitala Tadjikistanului, Vladimir Putin s-a angajat să îi tragă la răspundere pe cei vinovați și să ofere compensații victimelor. „Este datoria noastră să evaluăm obiectiv tot ce s-a întâmplat și să identificăm adevăratele cauze”, a concluzionat Putin.
Implicații dincolo de declarații: context și transparență
Incidentul tragic subliniază o realitate alarmantă a războiului modern: spațiul aerian nu mai are granițe clare. Prezența simultană a sistemelor de apărare aeriană rusești și a dronelor ucrainene deasupra unei rute de zbor comerciale internaționale demonstrează cum riscurile colaterale ale conflictelor regionale se pot transforma în catastrofe globale, punând sub semnul întrebării siguranța coridoarelor aeriene considerate până acum sigure.
Referirea președintelui Vladimir Putin la „cutiile negre” ca dovadă supremă mută acum presiunea pe transparența investigației. Standardele internaționale de aviație civilă, stipulate de organizații precum ICAO, cer ca analiza acestor înregistrări să fie efectuată de o comisie independentă și multinațională. Validarea versiunii oficiale a Kremlinului va depinde, în final, nu de declarații politice, ci de publicarea nealterată a datelor de zbor și a conversațiilor din carlingă.
