Rămășițe vechi de 1.000 de ani ale unei „femei de elită” în mantie de mătase, descoperite într-o fortăreață abandonată din Mongolia

Un loc de înmormântare, ascuns într-o fortăreață abandonată din Mongolia, a dezvăluit rămășițe vechi de 1.000 de ani ale unei femei de rang înalt.

Un „mormânt de elită”, descoperit în ruinele unei fortărețe abandonate din Mongolia, conține rămășițele unei femei îmbrăcate într-o mantie de mătase galbenă, oferind o fereastră fascinantă către practicile funerare și comerciale ale unui imperiu care a înflorit acum 1.000 de ani.

Arheologii au descoperit rămășițe vechi de 1.000 de ani, aparţinând unei „femei de elită”

Arheologii au descoperit mormântul din întâmplare, în timp ce cercetau un sit din nord-estul Mongoliei. Fortăreața, cunoscută sub numele de Khar Nuur, a fost ridicată între secolele X și XII, în perioada Imperiului Kitan-Liao (ortografiat și Khitan), care controla la acea vreme întinse regiuni din centrul și estul Mongoliei. Potrivit unui studiu publicat în numărul din septembrie al revistei Archaeological Research in Asia, fortăreața făcea parte dintr-un „zid lung” care se întindea de-a lungul țării.^[studiu]

După prăbușirea imperiului în anul 1125, a urmat ascensiunea Imperiului Mongol, fondat în anul 1206 de Ginghis Han. Cetatea în sine „reprezintă un simbol emoționant al identității, memoriei și puterii într-o perioadă de tranziție”, conform unei declarații a Universității Ebraice din Ierusalim.

„Centrul cercetării noastre este o linie de zid, lungă de aproximativ 800 km, și fortificațiile asociate acesteia. Descoperirea acestui mormânt a fost o surpriză, la fel ca și faptul că mormântul nu a fost jefuit – majoritatea mormintelor din această regiune au fost prădate în antichitate.”, a declarat Gideon Shelach-Lavi, coautor al studiului și profesor de studii est-asiatice la Universitatea Ebraică din Ierusalim, într-un interviu pentru publicaţia Live Science.^[sursa]

Mormântul era ascuns în interiorul unei incinte a unuia dintre zidurile cetății. Datarea cu radiocarbon a scheletului, care era „bine conservat”, a arătat că defuncta era o femeie care a murit la o vârstă cuprinsă între 40 și 60 de ani. Aceasta a fost înmormântată într-un sicriu, purtând o mantie galbenă de mătase, iar sub capul ei au fost așezate alte textile de mătase, acoperite de o coafură din scoarță de mesteacăn.

„Bogăția mormântului, nu doar în ceea ce privește cantitatea de obiecte funerare, ci și diversitatea acestora, sugerează că femeia îngropată aparținea unei clase de elită și era o figură importantă în societatea locală. Deși mormântul în sine este relativ mic, numărul de artefacte descoperite este remarcabil în comparație cu alte morminte din aceeași perioadă.”, a explicat Shelach-Lavi.

De exemplu, arheologii au găsit în mormânt o cantitate semnificativă de mărgele, unele de proveniență non-locală, precum și textile din mătase, bijuterii din aur, fragmente dintr-un vas de bronz și o cupă de argint. Obiectele au fost plasate într-un sicriu din lemn de Marbury, care nu creștea local, conform studiului indicat.

„Aceste descoperiri sugerează acumularea unor podoabe de prestigiu pe parcursul vieții sale. Toate aceste indicii sugerează că femeia avea un statut social înalt și a primit un tratament onorific după moarte. De asemenea, ele indică o rețea extinsă de schimburi comerciale despre care nu știam și care ar putea fi esențială pentru înțelegerea contextului ascensiunii lui Ginghis Han și a Imperiului Mongol.”, a adăugat Shelach-Lavi.

Perioada dintre căderea Imperiului Kitan-Liao și ascensiunea Imperiului Mongol este slab documentată. Totuși, cercetătorii speră că studiul detaliat al acestei înmormântări va oferi informații valoroase despre acea epocă.

„Puține documente istorice oferă descrieri clare ale situației din Mongolia din această perioadă, ceea ce ne-ar ajuta să înțelegem procesele sociale și politice care au pregătit terenul pentru ascensiunea mongolilor. De asemenea, foarte puține vestigii arheologice sunt datate în acest interval de timp. Prin urmare, orice informație nouă despre identitatea persoanelor active în această regiune în secolul al XII-lea – afilierile lor culturale, comerciale și politice – este de mare interes.”, au concluzionat autorii studiului.