Rămășițele unui șarpe de acum 34 de milioane de ani schimbă modul de înțelegere a evoluției

Rămăşiţele fosilizate ale unui șarpe de acum 34 de milioane de ani, recent descoperită în statul american Wyoming, transformă înțelegerea noastră asupra evoluției șerpilor.

Descoperită dintr-o vizuină în care au fost găsite patru exemplare bine conservate încolăcite, această specie, numită Hibernophis breithaupti, a trăit în America de Nord acum 34 de milioane de ani. Această descoperire oferă informații valoroase cu privire la originea și diversificarea şerpilor boa și pitonilor.

Hibernophis breithaupti are caracteristici anatomice unice, în parte pentru că specimenele sunt articulate, ceea ce înseamnă că au fost găsite întregi, cu oasele încă aranjate în ordinea corectă, ceea ce este neobișnuit pentru șerpii fosili.

Cercetătorii cred că ar putea fi un membru timpuriu al Booidea, un grup care include şerpii boa și pitonii moderni. Şerpii boa moderni sunt răspândiți în America, dar evoluția lor timpurie nu este bine înțeleasă. Aceste fosile noi și foarte complete adaugă informații noi și importante, în special cu privire la evoluția serpilor boa mici, scormonitori, cunoscute sub numele de boa de cauciuc.^[sursa]

Cum ajută fosila unui şarpe de acum 34 de milioane de ani la înţelegerea comportamentului și semnificația istorică

În mod tradițional, au existat multe dezbateri cu privire la evoluția micilor şerpi boa. Hibernophis breithaupti arată că părțile nordice și mai centrale ale Americii de Nord ar fi putut fi un centru-cheie pentru dezvoltarea lor. Descoperirea acestor șerpi încolăciți împreună indică, de asemenea, cele mai vechi dovezi potențiale pentru un comportament familiar nouă astăzi: hibernarea în grup.

„Șerpii din genul Thamnophis sunt renumiți pentru faptul că se adună cu miile pentru a hiberna împreună în vizuini și vizuini.”, spune Michael Caldwell, paleontolog la Universitatea din A, care a condus cercetarea împreună cu fosta sa studentă absolventă, Jasmine Croghan, și colaboratori din Australia și Brazilia.

„Ei fac acest lucru pentru a conserva căldura prin efectul creat de mingea animalelor care hibernează. Este fascinant să vedem posibile dovezi ale unui astfel de comportament social sau de hibernare datând de acum 34 de milioane de ani.”, a mai arătat cercetătorul.