Având în vedere că nu este un fenomen des întâlnit în această parte din lume, mulţi dintre noi s-au întrebat: se pot produce tornade în România, aşa cum vedem că se întâmplă în alte locuri ale lumii? Răspunsul pe scurt este da. Dar există o istorie mult mai veche a acestui fenomen pe meleagurile noastre.
Tornada este un fenomen meteorologic violent și periculos, dar și impresionant. Timp de multe decenii, nu s-a recunoscut faptul că se pot produce tornade în România. Cu toate acestea, în prezent știm că tornadele au o istorie îndelungată în această regiune.
Ce găsiţi în acest articol
Pe scurt despre fenomenul tornadelor în România
- Între anii 1603 și 2022, au fost documentate 195 de tornade în România, pe baza mai multor surse. Prima descriere a unei tornade datează din 1603, referindu-se la un „vânt rotitor”. Cea mai puternică tornadă înregistrată pe teritoriul actual al României a avut loc pe 19 mai 1912, în Transilvania. De asemenea, o tornadă a lovit Bucureștiul în 1886.
- În perioada comunistă, discuțiile despre tornade erau tabu; termenul nu apărea în prognozele meteo și presa nu relata despre astfel de fenomene, deși se știa de existența lor. Se credea atunci că tornadele se pot produce doar în zonele tropicale, nu și în regiunile nordice.
- Momentul de conștientizare a fost în 2002, când tornada de la Făcăeni a fost documentată atât de meteorologi români, cât și de un meteorolog american prezent în România, care a cercetat traiectoria acesteia. Concluzia specialistului american a fost clară: tornadele se pot produce în România și au avut loc și în trecut; această realitate trebuie acceptată.
- Tornadele sunt evaluate pe o scară numită Fujita, unde F0 indică lipsa consecințelor, iar F5 semnalează un dezastru total. Faimoasa tornadă de la Făcăeni din august 2002 a fost clasată în categoria F3+. O tornadă mai recentă a avut loc în județul Călărași pe 30 aprilie 2019, fiind clasificată între F0 și F1. Incidentul cu autobuzul răsturnat a rămas memorabil.
- Distribuția spațială a tornadelor în România arată o frecvență mai mare în estul țării, cu un maxim în sud-est. Majoritatea tornadelor apar între lunile mai și iulie, fiind mai frecvente între orele 09:00 și 20:59, cu un vârf de activitate în jurul orelor 15:00 și 17:00.
Se pot produce tornade în România?
În România, tornadele sunt mult mai rare în comparație cu regiunile intens afectate din SUA, iar majoritatea acestora au o intensitate redusă (F0 – F1). Totuși, în cazuri foarte rare, pot apărea și tornade mai puternice (peste F2), care uneori provoacă pagube semnificative.
Cea mai veche tornadă pentru care avem o descriere datează din anul 1603 și s-a produs la Cluj, fiind descoperită de Ottilia Rusz de la Administrația Națională de Meteorologie. “Brusc, s-a ivit un vânt rotitor. Mai întâi nori negri și grei au acoperit cerul, după aceasta s-a iscat un vânt distrugător, începând să rupă acoperișurile, lucrurile antrenate în aer s-au ciocnit ca într-o adevărată luptă. A fost însoțit de tunete și fulgere și urmată de o rupere de nori.” (Sursa: Szamosközy I., 1977: Erdély története)
Din anul 1822 există informații despre o tornadă produsă în Banat: o fost descrisă ca fiind un vârtej care a distrus sate, a dezrădăcinat copaci și a dărâmat case și biserici.
Publicația „Abeille Moldave” (Albina moldavă) scria în iulie 1838 în franceză despre o tornadă produsă la Târgu Frumos (ortografiat în franceză, Tergo-Froumosse). Publicația scria despre „un vârtej, prinzând contur într-o coloană neagră”. Se mai scrie că „vârtejul s-a mișcat apoi câteva minute sub forma unui con răsturnat”.
Pe 9 iunie 1886, o tornadă s-a produs chiar în apropierea Institutului Meteorologic din București, oferind oportunitatea realizării primului studiu de caz asupra acestui fenomen în țara noastră. Cu toate acestea, pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că tornadele se produc doar în mod excepțional în România.
Ziarul „Românul” scria în 19 mai 1912 un articol cu titlul „Uraganul de luni”, explicând că furtuna a produs „pustiire” în Unguraș, o comună cu 320 de case, situată la 18 km de Dej. O altă comună din apropiere a fost „nimicită”. Jurnaliștii scriau că „nicio casă nu a rămas întreagă. Casele (…) au fost duse de uragan și de șuvoiul apei la distanță de sute de metri”. Au fost 6 decese și 50-60 de răniți. Transilvania era atunci parte a Ungariei.
Tornada de la Făcăeni, care a avut loc în august 2002, a reprezentat un moment de referință, deoarece mulți credeau că este imposibil ca tornadele să se formeze în România. În urma acestei tornade, trei persoane și-au pierdut viața, 33 de case au fost distruse complet, iar alte 395 au suferit avarii. Traseul furtunii a fost monitorizat cu ajutorul noii rețele de radare Doppler, instalate chiar în acel an. Localitatea Făcăeni se află foarte aproape de Dunăre, la o distanță de 29 km de Fetești și 30 km de Țăndărei.
În anul 2003 a fost publicată în revista Atmospheric Research o lucrare ştiinţifică despre traiectoria tornadei de la Făcăeni, deoarece s-a nimerit ca în august 2002 să fie prezent în România un prestigios meteorolog american, Les Lemon. „Documentăm prima tornadă înregistrată în România în ultimii 100 de ani, o țară care de ceva timp neagă că ar fi avut vreodată tornade”, după cum începe studiul.[sursa]
În credința populară se făcea o paralelă între tornadă și un balaur care, cu răsuflarea sa foarte rece, îngheață apa din nori. Forma semăna, plus că „Balaurul din cer” făcea și zgomote.
Cum se produc tornadele?
Majoritatea tornadelor sunt asociate cu furtuni puternice de tip supercelular și apar doar atunci când instabilitatea atmosferică este extrem de accentuată. Aceasta se manifestă printr-o umiditate atmosferică ridicată și o diferență semnificativă de temperatură între suprafața Pământului și straturile de aer de la altitudini mai mari.
Un factor determinant pentru formarea tornadelor este forfecarea vântului, care se caracterizează prin creșterea vitezei vântului și schimbarea direcției acestuia odată cu altitudinea.
Schimbarea vitezei și direcției vântului la diferite altitudini provoacă o mișcare de rotație a aerului cald ascendent în interiorul norului de furtună, formând un mezociclon. Precipitațiile care cad din nor generează un curent descendent de aer rece.
Dacă forfecarea vântului este puternică și umiditatea este ridicată în stratul dintre baza norului și suprafața terestră, acest vârtej de aer se poate extinde până la sol, formând astfel o tornadă cu aspectul său clasic.
Astfel, prezența acestor factori indică o posibilitate de formare a tornadelor într-o anumită zonă. Cu toate acestea, prognozele precise pot fi făcute doar cu puțin timp înainte, bazându-se pe observațiile radar.
Cum să ne protejăm de o tornadă
În primul rând, partea de prevenire, ca în orice situaţie, poate fi decisivă. De aceea, este bine să ne informăm constant despre condiţiile meteo, mai ales când urmează să facem deplasări sau ieşiri în natură. Atunci când există riscul apariției unor furtuni puternice, este recomandat să evitați deplasările neesențiale și să urmăriți cu atenție evoluția condițiilor meteorologice.
Dacă observați o tornadă în timp ce conduceți și aceasta se află la o distanță considerabilă, cea mai bună strategie este să vă îndepărtați cât mai mult posibil, deplasându-vă la un unghi de 90° față de traiectoria tornadei. De exemplu, dacă tornada se îndreaptă spre nord, conduceți spre vest sau est. Este important să rezistați tentației de a o filma.
Dacă tornada este prea aproape, nu încercați să o depășiți. Ieșiți din mașină, dacă este posibil și sigur, și adăpostiți-vă într-o clădire solidă sau într-un șanț adânc, protejându-vă capul. Evitați să vă opriți sub poduri.
În cazul în care sunteți surprinși de o tornadă în timp ce vă aflați într-o clădire, încercați să vă adăpostiți într-o încăpere fără geamuri sau cu geamuri mici, cum ar fi o cameră de la subsol, un hol sau o baie. Așezați-vă cât mai aproape de podea și protejați-vă capul cu o pătură sau o pernă.
După ce tornada a trecut, încercați să vă mențineți calmul, verificați dacă există scurgeri de gaz, acordați primul ajutor celor în nevoie și așteptați intervenția pompierilor și a medicilor.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
